web analytics

Bookmaker artbetting.co.uk - Bet365 review by ArtBetting.co.uk

Bookmaker artbetting.gr - Bet365 review by ArtBetting.gr

Germany bookmaker bet365 review by ArtBetting.de

Premium bigtheme.net by bigtheme.org

În gura ruşilor III

Angela Grămadă 6 iunie 2010 0

În Republica Moldova criza politică se pare că a luat sfârşit – acesta este mesajul pe care presa rusă l-a preluat de la Chişinău săptămâna aceasta. Pe 04 mai 2010 reprezentanţii Alianţei pentru Integrare Europeană au adus la cunoştinţa publicului larg deciziile cu privire la perioada desfăşurării referendumului pentru alegerea preşedintelui Moldovei de către cetăţeni dar şi cea a alegerilor anticipate. Ambele evenimente electorale vor avea loc în toamna anului curent.

„Moldova va da votul Rusiei” acesta este titlul unui articol apărut în publicaţia rusă Kommersant pe 05 iunie 2010, care nota că în Moldova criza politică a luat sfârşit. În luna septembrie se va modifica constituţia, după care vor urma alegerile preşedintelui statului şi alegerile parlamentare. Editorialistul de la Kommersant, Vladimir Soloviov, se întreabă cine va deveni viitorul şef al statului la Chişinău? Acesta nu exclude posibilitatea ca V. Voronin să-şi prezinte candidatura din cauza aflării sale în opoziţie în ultimul an, ceea ce-i permite să se înscrie în cursa pentru funcţia de preşedinte, mai ales că liderii PCRM au declarat că au menţinut relaţii bune cu Moscova şi deci nu exclud faptul că vor primi susţinerea liderului comunist în cursa electorală.

Pe de altă parte în viaţa politică de la Chişinău îşi face apariţia un nou partid politic, condus de  Valeriu Pasat – personaj deloc necunoscut Kremlinului. De altfel, majoritatea pretendenţilor cu şanse de a ajunge în fruntea statului moldovenesc au conexiuni cu Moscova. Excepţie nu este nici Vlad Filat, care pe 21 mai 2010 a efectuat o vizită în Federaţia Rusă, iar pentru a doua jumătate a lunii iunie se preconizează că va merge din nou la Moscova. Dintre toţi pretendenţii, notează Soloviov, Kremlinul se pare că l-a ales pe actualul premier moldovean.

Din ediţia ucraineană a publicaţiei Kommersant de pe 04 iunie 2010 aflăm că Agenţia de Rating „Credit-Rating” din Ucraina a elaborat o ierarhizare regională pentru statele CSI în care acordă note celor 11 ţări membre pentru a delimita potenţialul de a primi investiţii din exterior a acestora. Această sistemă de ierarhizare a statelor în dependenţă de notele pe care le primesc pentru capacitatea de plată a diferitor subiecţi (guvernele, autorităţile locale, băncile, companiile de asigurări, întreprinderile). Cele mai apreciate sunt Rusia, Azerbaijan şi Kazahstan. Moldova a primit şi ea un punctaj, care o include în rândul statelor cu potenţial de investiţii. Codaşe sunt Tadjikistan şi Kirghizia.

După vizita efectuată la Moscova săptămâna trecută de ministrul de externe moldovean, Iurie Leancă, încă mai găsim spaţiu acordat acestui subiect în presa rusă. Astfel, Vocea Rusiei a publicat un articol în care îl citează pe vicepremierul moldovean. Acesta a afirmat că relaţiile bune cu Rusia sunt şi vor fi o parte componentă importantă a politicii externe a Republicii Moldova, iar faptul că preşedintele interimar, Mihai Ghimpu a luat parte la summit-ul informal al statelor CSI în luna mai confirmă acest lucru. Iurie Leancă a mai declarat că Moldova a depăşit demult criza politică, care nicidecum nu trebuie confundată cu instabilitatea aşa cum face presa.

Tot pe pagina electronică a postului de radio Vocea Rusiei vom găsi un editorial dedicat condamnării comunismului în Republica Moldova cu denumirea „Metodele „leniniste” în Moldova şi democraţia în stil georgian”, semnat de Mihail Şeinkman. Autorul este de părere că în Moldova actuala conducere va lovi cu secera în ciocanul comunist, iar concuziile comisiei Cojocaru erau previzibile şi asta deoarece Mihai Ghimpu declarase anterior că va fi groparul comunismului în Moldova – fiind incapabil de altfel de discursuri, mai adaugă Şeinkman.

„Cu trecutul moldovenilor totul este clar. Pentru ceea ce altor oameni de ştiinţă le trebuie ani de zile şi muncă asiduă, aici au recuperat totul în câteva luni. Pe de altă parte, plagiatul nu necesită prea multă inteligenţă. Comisia Ghimpu a preluat modelul baltic. Acolo deja s-a scris totul despre ocupaţie, despre deportare şi despre sistemul totalitar. Mai trebuiau schimbate doar denumirile şi cifrele. Atât!” scrie Şeinkman, adăugând că nu toţi liderii AIE împărtăşesc aceeaşi opinie cu cea a preşedintelui interimar Mihai Ghimpu.

Dintr-un alt articol semnat tot pentru Vocea Rusiei cu titlul „Cu războiul ne-am încheiat socotelile”, semnat de Victoria Dreizler aflăm că există moldoveni care acordă mai multă atenţie decât politicienii perioadei anilor marelui război pentru apărarea patriei. La Chişinău a avut loc conferinţa internaţională „Interpretarea diferitor aspecte ale celui de-al doilea război mondial şi al războiului pentru apărarea patriei în istoriografia est-europeană modernă.” La lucrările acesteia au luat parte specialişti din Rusia, Ucraina, Belorusia, Israel, precum şi de pe ambele maluri ale Nistrului. Rusia a fost reprezentată şi de ambasadorul rus în Republica Moldova, Valerii Kuzmin. Acesta a pus accent pe încercările recente de falsificare a istoriei celui de-al doilea război mondial. De asemenea, în cadrul conferinţei a fost respinsă ideea fluturată adesea de adepţii „unionismului” precum că Basarabia ar fi fost ocupată de Uniunea Sovietică timp de jumătate de secol. Împotriva revizionismul trecutului şi a tentativelor de reabilitare a acţiunilor condamnabile ale României pe teritoriul RSSM au pledat şi istoricii locali. Printre aceştia îl regăsim pe Sergiu Nazaria, care a declarat că România şi generalul Antonescu nu au dus o politică de eliberare, ci una de nimicire a evreilor şi a altor naţiuni pe acest teritoriu.

Tot Vocea Rusiei ne spune că la Chişinău a fost inaugurat pe 05 iunie 2010 în sectorul Râşcani din Chişinău un monument în onoarea fondatorului Forţelor Aeriene ale Uniunii Sovietice, erou al URSS, generalul Vasilii Marghelov. Evenimentul s-a desfăşurat sub patronajul Ministerului Apărării al Republicii Moldova, la care a participat şi ambasadorul rus, Valerii Kuzmin. Vasilii Marghelov a participat la eliberarea Moldovei de nazişti în anul 1944.

Agenţia de Ştiri ruse REGNUM de asemenea a oferit spaţiu celor mai importante evenimente care au avut loc la Chişinău în săptămâna aceasta. Astfel, colaboratorii acesteia sunt de părere că personajele care formează „liga superioară” a politicii moldoveneşti nu sunt deloc interesate de faptul că 54,1% din populaţia ţării, conform rezultatelor ultimului Barometru al Opiniei Publice ar dori oficializarea limbii ruse în calitate de limbă de stat. Tot aici găsim şi o recomandare, făcută după oficializarea rezultatelor Comisiei Cojocaru, prin care autorităţile moldoveneşti sunt rugate să nu mai confunde comunismul şi ruşii. Rusia a scăpat demult de comunism, iar Moldova abia în anul 2009 şi încă nu se ştie dacă a scăpat definitiv.

Tot REGNUM readuce în atenţia publicului şi opinia unui analist controversat la Chişinău. Ivan Burgudji, citat în calitate de expert, este de părere că „Independenţa Republicii Moldova în anul 1991 a fost recunoscută în mod ilegal.” Chişinăul se află în stare de castrare politică şi doar imită dorinţa de a relua procesul de negociere a conflictului transnistrean. Ivan Burgudji susţine că politicienii moldoveni ar trebui să nu se mai conducă de documentele interne adoptate în anul 2005 de comunişti prin care Transnistria este tratată ca teritoriu al Republici Moldova şi asta deoarece conţinutul Legii „Cu privire la statutul special al Transnistriei” nu reprezintă voinţa poporului de pe acel teritoriu şi ea a fost adoptată printr-o decizie unilaterală, fără a se consulta cu autorităţile nerecunoscute de la Tiraspol, ceea ce înseamnă că negocierile sunt în primul rând refuzate de către partea moldovenească. Chişinăul se conduce de politica terorismului de stat în raport cu populaţia transnistreană. Între timp, Transnistria s-a realizat ca stat independent şi suveran, are raporturi foarte bune cu reprezentanţii comunităţii internaţionale şi asta în pofida faptului că nici un alt subiect de drept internaţional nu a dorit să o recunoască de iure, dar făcut-o de facto în anul 1991 cu Republica Moldova. Între timp, autorităţile de la Chişinău, sub pretextul că doresc reluarea procesului de soluţionare a conflictului transnistrean nu fac altceva decât să scurgă Uniunea Europeană şi alte părţi implicate de resurse finaciare.

În momentul în care Republica Moldova a fost recunoscută ca stat, aceasta încă nu primise calitatea de subiect de drept al sistemului de drept internaţional care trecea printr-un proces de transformare în acea perioadă. Ea nu exista ca entitate statală care să întrunească concret toate elementele unui stat (teritoriu, populaţie) nici de iure şi nici de facto, argumentează acelaşi Ivan Burgudji.

Pe data de 02 iunie politologul ucrainean, Constantin Bondarenko, citat de REGNUM, a declarat în cadrul unei mese rotunde cu denumirea „Politica externă a României: provocări şi ameninţări asupra securităţii Ucrainei” următoarele:  „Pentru a-şi legitima regimul şovinist conducerea Moldovei poate să înceapă presiunea asupra Ucrainei şi Transnistriei.” În opinia lui Bondarenko în România şi Moldova au ajuns la conducere regimuri politice naţionaliste, care sunt orientate agresiv faţă de statele vecine şi care au pretenţii de restaurare a frontierelor istorice româneşti. Expansionizmul extern român este rezultatul colapsului politicii economice a conducerii acestei ţări, iar procesul de „românizare” al Moldovei, probabil face parte din actul de legitimare a regimului şovinist al Moldovei, care poate să înceapă presiuni asupra Ucrainei, folosindu-se de diaspora română şi moldovenească din Transnistria unde locuiesc ucraineni, completează expertul ucrainean, iar clarificarea disputelor cu România este singura şansă ca aceste elemente negative să fie eliminate, mai ales că aceasta este stat membru al UE şi poate pune sub semnul întrebării aspiraţiile integraţioniste europene ale Kievului.

Pe 03 iunie 2010 REGNUM titra că „Noul ataşat militar al SUA în Moldova este un „specialist pe Rusia””. Matthew Attkins, deţinător al titlului de magistru şi specialist pe Rusia, a fost prezentat pe 03 iunie 2010 ministrului moldovean al apărării, Vitalie Marinuţă.

Tot pe 03 iunie REGNUM relatează că la Tiraspol a avut loc o masă rotundă dedicată istoriei statalităţii Transnistriei cu denumirea „Statalitatea Transnistriei: istorie şi modernitate”. În cadrul acesteia participanţii au supus dezbaterii Congresul deputaţilor de toate nivelurile din Transnistria, care a avut loc acum 20 de ani şi rolul acestuia în procesul de formare a statalităţii republicii nerecunoscute.

Anatolii Kaminskii, preşedintele Sovietului Suprem al Nerecunoscutei Republici Nistrene a spus următoarele: „Este o dată importantă pentru toţi. După evenimentele din luna august 1989, când în parlamentul Moldovei limba română a fost declarată limbă de stat şi a fost stabilită politica dezvoltării ulterioare a statului – cea de unificare cu România – voi, deputaţii primei reuniuni a Congresului aţi pus bazele statalităţii noastre.”

Deputaţii transnistreni au mai fost de acord că istoria şi cei care au decedat în conflictul de pe Nistru în anul 1992 în numele statalităţii statului transnistrean nu trebuie să fie uitaţi.

Tot pe 03 iunie 2010 o altă Agenţie de Presă din Rusia, INTERFAX, oferă atenţie Moldovei. Pe pagina electronică a acesteia găsim un editorial al lui Vladimir Şişlin cu titlul „Moldova – salt din criză”. Autorul scria că Alianţa pentru Integrare Europeană a luat decizia de a organiza în toamna acestui an un referendum prin care populaţia republicii să se poată pronunţa pentru alegerea directă a preşedintelui statului. Moldova are în sfârşit şansa să iasă din capcana constituţională în care s-a pomenit.

„MAE al Tranistriei: reluarea negocierilor în formatul 5+2 nu are sens”, îl citează ziarul Vzgliad pe Vladimir Iastrebciak, care a declarat în cadrul unui briefing, care a avut loc la Tiraspol pe 01 iunie 2010, că posibilitatea de a relua consultările oficiale  în formatul 5+2 este nereală în viitorul apropiat. Iastrebciak a mai adăugat că aceste consultaţii nu vor fi reluate doar pentru a face pe plac autorităţilor moldovene, care doresc un singur lucru – să-şi demonstreze eficienţa în comparaţie cu fosta guvernare comunistă. Pe de altă parte un eventual succes ar încununa şefia OSCE a Kazahstanului, iar acest lucru nu are sens.

Comentarii de pe Facebook

comments

Leave A Response »