Vestea unei iminente crize financiare a început să-şi facă simţită efectele în rândul populaţiei din Republica Moldova.
Presa de la Chişinău relata în aceasta dimineaţă despre magazinele din capitală care au fost luate cu asalt de către consumatori, într-o panică generală că preţul produselor va creşte exorbitant pe fondul devalorizării galopante a leului moldovenesc.
Hrișca, orezul, uleiul, zahărul și crupele au fost primele produse care au dispărut de pe rafturile magazinelor, informează Politik.md.
Potrivit sursei citate, unii dintre cumpărători se gândesc să plece după produse la Tiraspol, în regiunea transnistreană.
În primele două zile ale săptămânii, leul moldovenesc s-a depreciat cu peste 15% în raport cu dolarul şi euro, iar preţul la carburanţi a crescut cu aproape un leu.
Temerile cetăţenilor sunt susţinute şi de veştile proaste din zona importatorilor, care anunţă scumpiri de aproximativ 10-15% la produsele provenite de pe piaţa europeană. Situaţia este cu atât mai grea, cu cât o parte dintre importatori au anunţat că, din cauza acestui haos valutar al leului moldovenesc, au sistat în totalitate importurile până la o stabilizare a cursului.
Şi în rândul Ligii Bancherilor din Republica Moldova este secetă de ştiri pozitive. Bancherii spun că scumpirile la toate serviciile şi produsele sunt inevitabile. „Vor fi creșteri la toate produsele care au componenta de import și la serviciile comunale. Este inevitabil. Este o bătaie de cap pentru viitorul Guvern cum va acoperi pentru păturile social-vulnerabile diferențele pentru serviciile comunale. Nu e clar cu cât va crește tariful la energia electrică și gaze naturale, dar vor fi majorări, inevitabil”, a declarat preşedintele Ligii Bancherilor, Dumitru Ursu, în emisiunea “Alb&Negru” de la Unimedia. Ursu a afirmat că aceste creşteri esenţiale ar putea fi cu 20-40%. “Sunt cifre care ne pun pe gânduri cum vom achita aceste servicii. Ne întrebăm cum vor trăi pensionarii. Salariile deja s-au devalorizat. Dacă luăm doar componenta curs valutar, devalorizarea este cu 20% în 2014″, a subliniat preşedintele Ligii Bancherilor, potrivit sursei citate. Dumitru Ursu a anunţat, de asemenea, că actuala derivă a leului moldovenesc ar putea declanşa un val de concedieri şi falimentul anumitor companii. “Principala provocare sunt exportatorii din R. Moldova, aceste exporturi la produsele agricole au avut de suferit. Acele întreprinderi care preponderent activează în agricultură s-au trezit cu datorii foarte mari la bănci. Aceste întreprinderi vor activa cu dificultate, probabil va fi necesar și de trecut la disponibilizări, optimizări ale angajaților. Vor fi și companii care fie se vor restructura, fie vor falimenta. Și nu doar cele din agricultură, dar și alte companii legate de piețele de desfacere”, a explicat Ursu.
Goana după schimbarea leilor în euro este un alt efect al acestei instabilităţi monetare, lucru care, în opinia guvernatorului BNM, Dorin Drăguţanu, nu face altceva decât să pună paie pe foc, agravând situaţia din ultimele zile. “Nu știu ce i-a făcut pe oameni să caute cu atâta ardoare valută! Populația refuză în ultima perioadă să vândă valută străină!”, a explicat revoltat Drăguţanu, citat de Deutsche Welle.
Inexistenţa unui guvern la Chişinău înseamnă şi absenţa unei legi a bugetului aprobată pe 2015, altă piatră de mormânt în contul economiei naţionale.
BNM a decis să majoreze astăzi rata de bază cu cinci puncte procentuale, până la 13,5%. Lucru inutil însă, leul moldonevesc îşi continuă neabătut picajul, pierzând astăzi încă 1,64 de unităţi în raport cu euro şi 1,4 în raport cu dolarul american. Cursul Băncii Naţionale a Moldovei este, astăzi, de 24,01 lei pentru un euro și 21,99 lei pentru dolarul american.
Părerile experţilor sunt împărţite în două direcţii: unii susţin că deprecierea leului vine ca urmare a prăbuşirii rublei, în timp ce alţii susţin că principala cauză este de ordin intern.
“Leul cade nu din cauza unor cauze externe, cum încearcă să ne sugereze BNM. Cauzele externe acționau pe parcursul întregului an 2014, și, deși au dus la deprecierea leului, ea era lentă, controlată și putea fi dirijată de către BNM. Astfel, pe data de 22 octombrie 2014 (când totul încă era frumos și pașnic), creșterea dolarului față de începutul anului constituia 11% (o nimica toată, comparativ cu Ucraina și Rusia), iar creșterea cursului euro față de începutul anului era de doar 3%”, explică analistul Natan Garştea pe blogul său.
“Marea afacere” de la Banca de Economii şi Banca Socială constituie, în opinia analistului, scânteia care a aprins fitilul acestui sevraj monetar, “când din bănci au fost adunate vreo 17 miliarde de lei, cumpărate pe această sumă valută, care a fost scoasă peste hotare (cam un miliard de euro). Această operațiune a constituit un șoc enorm pentru economia noastră”.
Garştea e de părere că “optimist vorbind, ne așteaptă o criză mai rea ca în 2008, și poate că și mai rea ca în 1998”.
De la începutul anului, leul moldovenesc s-a depreciat cu 5,38 unități față de dolar și cu 5,02 unități față de euro.
