web analytics

Bookmaker artbetting.co.uk - Bet365 review by ArtBetting.co.uk

Bookmaker artbetting.gr - Bet365 review by ArtBetting.gr

Germany bookmaker bet365 review by ArtBetting.de

Premium bigtheme.net by bigtheme.org

Anatol Popescu (Ucraina): Dacă ești reprezentanul unui ONG românesc, ești neapărat unionist

Ana Maria Lazar 20 februarie 2015 0

Anatol Popescu,  preşedintele Asociaţiei Naţional-Culturale „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa, a vorbit, într-un interviu pentru InfoPrut, despre situația românilor din Sudul Basarabiei.

IMG_4914

 

InfoPrut: Ce înseamnă „predispoziții pro-române”?

Anatol Popescu: Este o terminologie venită din limba rusă, referitor la niște activiști unioniști și, uneori, autoritățile ucrainene o atribuie unor lideri de asociații românești din Ucraina. Dacă ești reprezentanul unui ONG românesc, legal constituit, ești neapărat unionist, ți se atribuie și separatismul.

Așa au catalogat acea arborare a unui steag rus în localitatea de unde vin eu (Utkonosovka – n.r.). Le-ar conveni ca un bun român dintr-un sat pe care ei îl numesc moldovenesc să fie cât mai mult murdărit.

Chestiunea cu steagul a fost foarte profesionist organizată. În noaptea respectivă erau -10 grade afară. S-au urcat pe o antenă de 50 de metri și au arborat acolo steagul Rusiei. Nu poate urca oricine acolo, trebuie oameni pregătiți. I-a deranjat foarte mult că am postat asta pe internet. Eu am pus pe internet la orele 01.00, iar steagul era acolo de seara. Dacă autoritățile locale ar fi dort să-l dea jos, făceau asta imediat, dar înseamnă că le-a convenit.

InfoPrut: De ce v-au percheziționat casa apoi ?

Anatol Popescu: Nu aveau niciun act când au venit. Au spus că au ei niște presupuneri că aș avea eu vreo legătură cu steagul, incident care se întâmplase cu două zile înainte.

InfoPrut: Deci dumneavoastră, un român, ați arborat steagul Federației Ruse, iar asta este o „predispoziție pro-română” în viziunea autorităților ucrainene?

Anatol Popescu: Da. Culmea unionismului!

InfoPrut: Care este relația cu autoritățile de la București?

Anatol Popescu: De câțiva ani buni, autoritățile de la București nu atrag atenția asupra problemelor noastre, deși semnale de alarmă au fost destule. Am inițiat și o scrisoare deschisă în care am cerut, conform legii 299/2007, convocarea de urgență a Congresului Românilor de Pretutindeni, în cadrul căruia și noi am putea să ne spunem punctul de vedere în relația statului român cu românii din străinătate. Cu părere de rău, se ignoră de 8 ani de zile această lege.

Eu personal consider că un funcționar numit în funcție, un șef al unui Departament al Românilor de Pretutindeni ar trebui să aibă prioritate organizarea acestei manifestări, să-și facă un tablou a situației comunităților de români din jurul granițelor.

InfoPrut: Cum intrați în România? De ce documente aveți nevoie?

Anatol Popescu: Pașaport de cetățean ucrainean, cu viză.

InfoPrut: Puteți să vă luați și cetățenia română. Prin ce proceduri trebuie să treceți?

Anatol Popescu: Prin procedura de redobândire a cetățeniei române, valabilă pentru toți românii care au rămas dincolo de hotare în ’40.

InfoPrut: De ce românii din Ucraina nu au la fel de multe cereri de redobândire a cetățeniei, la fel cum se întâmplă cu cei din Republica Moldova?

Anatol Popescu: Cred că foarte mult contează faptul că nu avem acolo o trecere directă în România. Ca să ajungem la Galați trebuie să trecem pe teritoriul Republicii Moldova un kilometru și jumătate. Nu există peste Dunăre nicio cursă directă de la Ismail spre Tulcea sau o trecere cu bacul. Abia acum se discută să se facă o trecere cu bacul pe la Isaccea.

InfoPrut: Cine discută acest proiect?

Anatol Popescu: Proiectul este pe agenda guvernamentală româno-ucraineană, odată cu ratificarea acordului de mic trafic de frontieră.

InfoPrut: Cum este învățământul în limba română în Sudul Basarabiei?

Anatol Popescu: Pe cale de dispariție. Când va dispare din Constituția Republicii Moldova articolul referitor la limba moldovenească și va apărea limba română vom avea toți așii să abordăm acest subiect direct cu guvernanții Ucrainei.

Cu părere de rău, se speculează foarte mult pe acest subiect, că există acea mențiune în Constituția Republicii Moldova, care ne face foarte mult rău. Autoritățile ucrainene, de la începutul independenței, în anii ’90, au fost foarte „deștepte” și au profitat de faptul că, odată cu revenirea la grafia latină și denumirea de limbă română și în școlile din Ucraina s-au creat premisele semnării Tratatului bilateral româno-ucrainean. În perioada 1990-1997 se vorbea de limba română și de români, iar presa era destul de ok pe tema asta. După semnarea tratatului au întors placa invers: au înființat Asociația moldovenească și au interzis denumirea de limbă română în Sudul Basarabiei. Au lăsat limba română în Cernăuți și Transcarpatia și au divizat încă o dată comunitatea, să nu fie una reprezentativă pentru politica ucraineană.

Conform recensământului din 2001 suntem 410.000 de români și moldoveni împreună, suntem a doua minoritate etnică după ruși, și am avea destul de multe drepturi, mai ales că suntem populație băștinașă. Fiind divizați, moldovenii sunt pe locul 4, iar românii sunt pe locul 8.

Comentarii de pe Facebook

comments

Leave A Response »