web analytics

Bookmaker artbetting.co.uk - Bet365 review by ArtBetting.co.uk

Bookmaker artbetting.gr - Bet365 review by ArtBetting.gr

Germany bookmaker bet365 review by ArtBetting.de

Premium bigtheme.net by bigtheme.org

Finanţator ONU al Recensământului din 2014, despre BNS: “Suntem foarte îngrijoraţi!”

Dumitru Bădița 6 iulie 2015 0

 

Ian McFarlane, reprezentant al Fondului ONU pentru Populaţie în Republica Moldova, pune degetul pe o rană deschisă: sistemului automatizat informațional, necesar la prelucrarea datelor colectate în cadrul Recensământului Populației și Locuințelor (RPL), pe care Biroul Naţional de Statistică nu se grăbeşte să-l achiziţioneze, deşi pentru obţinerea unei panorame clare a RPL este nevoie ca de aer de un asemenea kit informaţional.

Ian McFarlane

Ian McFarlane

Jurnaliştii de Timpul.md au discutat cu McFarlane, în cadrul unui interviu, despre această urgenţă şi când trebuia achiziționat acest sistem vital pentru care, acum, BNS declară că nu are fondurile necesare, când trebuia să înceapă prelucrarea datelor şi alte carenţe de praxis ale Biroului Naţional de Statistică.

Fondul ONU pentru Populație în Republica Moldova a participat atât financiar, cât și practic la organizarea RPL 2014.

Redăm mai jos întrebările şi răspunsurile esenţiale din interviu:


 

Timpul: Domnule McFarlane, ca reprezentant al UNFPA în Republica Moldova, ce părere aveți despre faptul că BNS nu ar fi achiziționat sistemul necesar pentru prelucrarea datelor colectate din lipsă de fonduri?

Ian McFarlane: În primul rând, aș vrea să accentuez faptul că recensământul este un exercițiu statistic extrem de important. Se organizează doar o dată la 10 ani și oferă o gamă largă de informații vitale pentru guvernare, societate și oameni, în general. Astfel, acest exercițiu trebuie executat cum se cuvine. Recensământul este o captură, o fotografie a două săptămâni din viața oamenilor. Poziția noastră, împărtășită și de ceilalți donatori, este că suntem foarte îngrijorați din cauza întârzierii procesării datelor, atitudine pe care am adus-o la cunoștința atât a BNS-ului, cât și a ministerelor implicate. Mai mult decât atât, până acum a fost deja făcută o mare parte din lucru. În întreaga țară, 14 mii de recenzori au ajutat oamenii să completeze chestionarele. Până acum, dacă nu greșesc, Guvernul a investit deja 89 mln. lei. Acum nu facem decât să așteptăm ca acele foi să fie procesate. Deci, suntem foarte îngrijorați…

Timpul: În contextul în care organizația pe care o reprezentați a donat o sumă considerabilă pentru organizarea RPL, în ce măsură au fost luate în considerare sugestiile oferite de Consiliul Internațional de Asistență Tehnică (ITAB)?
Ian McFarlane: ITAB s-a întrunit de patru ori. În cadrul fiecărei ședințe au fost oferite recomandări specifice fiecărei etape a recensământului. Marea parte dintre acestea au fost aplicate. Un exemplu este felul în care au fost formulate întrebările din chestionar. Desigur, sunt și domenii în care ne-am fi dorit să observăm un progres mai mare. Unul dintre ele este perioada de pregătire, înainte de RPL, unde ITAB a recomandat o campanie de comunicare activă, în cadrul căreia populația să fie informată despre scopul RPL. Totuși, consider, că respectiva campanie a putut să fie organizată mai bine. Oamenii din Moldova nu sunt obișnuiți să fie întrebați și nici să răspundă nu sunt obișnuiți. Astfel, trebuie să depui mari eforturi în campania de informare, ca mesajul să ajungă la ei, ca ei să înțeleagă care este sensul întrebărilor și să se responsabilizeze. Acest element, după cum am menționat, a fost recomandat, dar nu a fost luat cu adevărat în considerare. Și, probabil, acest fapt stă la baza problemei pe care o avem acum. Al doilea domeniu în care recomandările nu au fost în totalitate luate în calcul țin de perioada în care ne aflăm acum, cea în care ar trebui procesate datele colectate. Cel puțin un an înainte de RPL, experții au cerut de la BNS informații despre procesul de procesare a datelor și de ce ajutor au nevoie în acest sens. Și iată-ne, peste doi ani de atunci, în situația în care acest proces nu se mișcă din loc. Oamenilor nu ar trebui să le fie frică de adevăr, ci ar trebui să accepte informațiile corecte. Așadar, cred că la fel cum am întrebat și noi, dvs. trebuie să întrebați BNS, Ministerul Finanțelor și pe prim-ministru, de ce se întârzie atât de mult. Îmi pare că există o anumită îngrijorare din cauza adevărului, ceea ce este regretabil. Or, cu ajutorul acestor informații noi putem acoperi, în primul rând, nevoile locuitorilor acestei țări cunoscând câți oameni sunt, unde sunt, ce limbă vorbesc, ce dizabilități au, ce venit au, în ce fel de casă locuiesc. Nu putem reforma niciun domeniu fără a cunoaște toate aceste detalii. Nici măcar nu e vorba de o sumă foarte mare de bani. Motivul din a cărui cauză și noi am donat bani e că, nu erau suficiente fonduri. Costurile încheierii procesului sunt între 15 și 20 mln. lei. Sunt alte proiecte și resurse care vor fi disponibile doar după ce următoarea etapă va fi încheiată.

Timpul: Ați menționat calitatea internațională a chestionarelor. Totuși, printre întrebările bine formulate s-a strecurat una care a stârnit numeroase controverse. Este vorba de acea întrebare unde „etnie” era echivalentă cu „naționalitate”. Numeroși statisticieni și-au exprimat dezacordul cu această formulare, dezacord care nu a fost luat în considerare…

Ian McFarlane: ITAB a verificat fiecare întrebare și s-a asigurat că standardele internaționale sunt atinse. Dar înțeleg că în limba română aceste cuvinte au sensuri diferite. Așadar, eu, dacă aș răspunde la această întrebare, aș zice că sunt de etnie englez sau scoțian, și de naționalitate britanică. În același timp, consider că, bazându-se pe standardele internaționale, întrebările lasă spațiu pentru cetățeni să răspundă cum le este comod. De altfel, aici nu există un răspuns. Am fost și în alte țări unde s-au organizat recensăminte. În una dintre acestea erau 120 de etnii și fiecare spune că ar trebui să reprezinte cel puțin 10 la sută din populație. Așadar, nu există un răspuns, este felul în care oamenii se văd. Plus la aceasta, este vorba de niște întrebări foarte profunde pentru care e nevoie de timp… Cel mai important este, însă, ca respondentul să nu fie presat și influențat în răspunsuri, mai ales că pe parcursul timpului oamenii își schimbă percepția despre ei înșiși.

Timpul: Și totuși, de rezultatele recensământului din 2004, în special de cele legate de etnie și limba vorbită, s-a folosit conducerea comunistă în încercarea de a adăuga că a doua limbă de stat rusa sau de a modifica limba de studii în „moldovenească”. Așadar, răspunsurile la aceste două întrebări chiar au o importanță majoră. Or, oamenii nu cunosc sensul cuvântului etnie, termenul respectiv nefiind folosit în actele de identitate…

Ian McFarlane: Întru evitarea unor neclarități în procesul recenzării populației, comisia de experți a oferit suport BNS în elaborarea unui manual de explicare a fiecărei întrebări din chestionar, manual care a fost recomandat pentru instruirea recenzorilor. Desigur, este mereu loc pentru îmbunătățiri, dar pe lângă chestionar mai era și o persoană care ajuta la completarea lui. Nu știm și nici nu a fost rolul nostru să urmărim cât de bine și-au făcut munca recenzorii, dar știm că ei au fost pregătiți de către BNS pentru astfel de situații. Totuși, cel mai important este că noi nici până acum nu avem informațiile prelucrate. Așa că nu putem vorbi foarte clar nici despre etnie, nici despre limba vorbită. Să vedem ce spun datele și apoi vom discuta. Să ne imaginăm că 10% din populație are un oarecare fel de dizabilități – este vorba de o informație foarte importantă. Poate sunt 2%, poate 20%, noi vom ști câte persoane întâmpină greutăți în deplasare, câte sunt slab-văzătoare etc. Vom afla aproximativ câte persoane nu au niciun fel de venit sau care nu au canalizare. Iată niște probleme importante. Desigur, trebuie să aibă loc dezbateri despre etnia populației Republicii Moldova, despre vectorul politic – este ceva normal. În țara mea de origine, Scoția, a avut loc o dezbatere similară. Nu este nimic greșit cu astfel de discuții, însă sunt utile doar în cazul în care se bazează pe informații veridice și libertatea de exprimare a oamenilor. Acum este crucial de important să fie începută procesarea datelor care durează cel puțin un an. Acest proces ar fi trebuit să înceapă imediat după recenzarea populației. Dar iată că a trecut deja un an de atunci. Dacă procesarea informațiilor ar începe acum, cel puțin în iunie 2016 am dispune de rezultate. Potrivit standardelor internaționale, BNS are la dispoziție 27 de luni pentru a publica și disemina rezultatele recensământului, ceea ce înseamnă, cel târziu, în august 2016. Însă, dacă ar începe procesarea datelor mâine, Biroul ar avea foarte puțin timp. Ei trebuie să se apuce de treabă! Am scris de nenumărate ori prim-ministrului și ne-am adresat parlamentarilor să grăbească procesul. Altminteri, există riscul ca Moldova să fie una din puținele țări din lume care nu a reușit să organizeze recensământul în Runda Globală 2010. Din 214 țări și teritorii, doar 21 nu au reușit să-l organizeze. Este o mare rușine să nu fie terminat acest proces, ținând cont de investițiile deja făcute.”

Interviul integral poate fi citit aici.

 

“Întâmplările”, pas cu pas…


 

 

Sursă foto: vox.publika.md

Sursă foto: vox.publika.md

 

La finele lunii mai a acestui an, directorul adjunct al Biroului Naţional de Statistică (BNS), Vitalie Vîlcov, anunța, în cadrul unei ședințe la care participa și fostul premier Chiril Gaburici, că din cauza lipsei mijloacelor financiare nu a fost achiziționat sistemul automatizat informațional, necesar la prelucrarea datelor colectate. Potrivit acestuia, pentru prelucrarea chestionarelor ar mai era nevoie de încă 15,2 milioane de lei.

Recenzori afiliați politic, cu antecedente penale, sau minori, întrebări adresate de recenzori într-un mod manipulator, folosirea creionului pentru completarea formularelor, lipsa echipamentului corespunzător pentru culegerea datelor, necunoașterea limbii de stat de către recenzori sunt doar câteva dintre aspectele semnalate de cetățenii Republicii Moldova pe parcursul desfășurării recensământului populației din 2014 și făcute publice de către reprezentanții societății civile Mișcarea Civică “Tinerii Moldovei”.

Rezultatele preliminare ale recensământului au relevat o modificare importantă în procentul numărului de etnici români declarați. Astfel, diferența a fost de la 2,2% la recensământul fraudat în 2004 de către puterea comunistă la 23,18% conform noilor rezultate, anunțate în ianuarie 2015.

 

Rezultatele recensământului, comentate dur


 

Eugen_Tomac

În ianuarie anul curent, anunțarea rezultatele preliminare ale recensământului populației și locuințelor din Republica Moldova a stârnit diverse reacții în mediul politic, al experților și al societății civile.

,,Sunt rezultate care sunt special făcute pentru a-i liniști pe stataliștii din Republica Moldova. Au fost stabilite între Marian Lupu, Iurie Leancă, Vlad Filat și Lucia Spoială, șefa BNS. Procentul a fost negociat inclusiv cu Partidul Comuniștilor. Rezultatele nu sunt reale, sunt doar aruncate pe piață ca să întărească pe cei care doresc statalitatea artificială a unui stat, la rândul său artificial”, comenta la acea dată directorul Centrului Român de Studii și Strategii, Eugen Popescu.

Lingvist și om politic, Ana Guțu era de părere că aceste rezultate confirmă faptul că Republica Moldova este cel de al doilea stat românesc. ,,Am rămas la 80% populație autohtonă din 2004, ceea ce confirmă faptul că suntem al doilea stat românesc și nu unul polietnic sau multilingvist, cum și-ar dori unii. Mă bucură faptul că din punct de vedere lingvistic am crescut la o conștientizare a denumirii corecte a limbii, cea română, în proporție de 40%. Cred că sistemul educațional a contribuit la acest progres„. Totuși, Guțu considera că procentul dintre autohtoni care s-au autoidentificat ca români este unul prea mic față de realitate: ,,De vină sunt recenzorii care au fost fie insuficient pregătiți, fie au viciat răspunsurile, după cum au semnalat organizațiile nonguvernamentale. Formularul și întrebările erau prea complicate. Cred că o vină o au și instituțiile media, care ar fi trebuit să contribuie la o corectă informare privind la etnia noastră și la emininarea confuziilor. De asemenea, lipsa prea lungă a TVR1 de pe televizoarele de aici precum și aliberei circulații, care permiteau odată acel val de regăsire a fraților, au contribuit la sporirea confuziei. Dar lucrurile se schimbă, încetul cu încetul„.”.

Deputatul Eugen Tomac declara că nu îl surprind rezultatele: ,,Reprezintă un proces firesc de recuperare a identității. E un pas înainte, însă mai este foarte mult de muncă. În următorii 5 ani, datele vor arăta cu totul altfel în privința limbii, denumirea limbii în Republica Moldova este mai mult o problemă de terminologie”. Senatorul Viorel Badea spunea că se aștepta la un număr de peste 30% de etnici români: ,,E bine că s-au declarat mai mulți de etnie română, este rezultatul unei prezențe mult mai clare a României în Republica Moldova, a unei politici mai concrete la nivel instituțional și a unei bune informări în presa din stânga Prutului. Rezultatul privind limba vorbită mi se pare firesc, iar pe viitor este important să existe o bună informare în presă asupra identității…”.

 

 

 

Comentarii de pe Facebook

comments

Leave A Response »