web analytics

Bookmaker artbetting.co.uk - Bet365 review by ArtBetting.co.uk

Bookmaker artbetting.gr - Bet365 review by ArtBetting.gr

Germany bookmaker bet365 review by ArtBetting.de

Premium bigtheme.net by bigtheme.org

Dan Dungaciu, despre situaţia din RM: “Într-un scrutin anticipat, riscă să ajungă la guvernare forţele pro-ruse”

Liviu G. Stan 4 octombrie 2015 0

 

Păstrând proporţiile, Republica Moldova poate fi considerată “un fel de Sirie”, susţine Dan Dungaciu, preşedintele Fundaţiei Universitarea a Mării Negre (FUMN) şi director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române.

Sursă foto: timpul.md

Sursă foto: timpul.md

Dungaciu spune că este greu de crezut că Rusia ar putea gestiona financiar şi politic la ora actuală o mişcare de protest în Republica Moldova care să aibă ca finalitate o lovitură de stat.

Ce vrea Rusia cu Republica Moldova? În acest moment, Rusia e implicată în negocierile din Siria, având pe cap de gestionat chestiunea ucraineană, Donbasul, Crimeea și Transnistria. Este foarte greu pentru Rusia acum să genereze o mișcare de protest, care ar fi foarte greu de explicat partenerilor ei de negociere internațională. Deci, în acest moment, Rusia nu are niciun motiv să dea o lovitură de stat în Republica Moldova, pentru că n-ar putea-o gestiona nici politic, nici financiar, pentru că Rusia trebuie să plătească, repet, Crimeea, Donbasul și Transnistria. Nu are bani nici pentru aceste entități. Deci, scopul Rusiei în acest moment este să submineze și să fie prezentă pe teren, dar nu să câștige puterea în Republica Moldova. Rusia are mecanisme de subminare, pentru că domnul Renato Usatîi a publicat niște documente foarte interesante legate de furtul miliardului, ceea ce arată că Rusia a documentat acest caz și îl va face public acest caz subminând astfel autoritatea alianței europene care guvernează în acest moment”, a declarat Dan Dungaciu într-o intervenţie pe Digi 24.

Documentele la care face referire preşedintele FUMN au fost publicate vineri noapte de Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru, partenerul de proteste al şefului PSRM, Igor Dodon, şi vizează firme care ar fi fost implicate în „jaful secolului”, obţinând credite neperformante de 400 de milioane de dolari, cărora acum omul de afaceri Ilan Shor, primarul Orheiului şi principalul acuzat în devalizările din sistemul bancar, ar încerca să le şteargă urma, înregistrându-le pe numele unor persoane din Donbas.

„Nu cred că Rusia are în acest moment un motiv ca să dea o lovitură de stat în Republica Moldova, pentru că n-ar putea s-o justifice nici partenerilor occidentali și nici n-o s-o susțină financiar. Dar e prezentă pe teren, ține situația din Republica Moldova în criză, pentru că dintr-o criză poți să câștigi la eventualele negocieri și poți să blochezi ca alte revoluții nefavorabile Rusiei să se petreacă acolo”, a spus mai explicat analistul Dan Dungaciu, adăugând că problema ardentă a actualei guvernări de la Chişinău este că „oamenii din Republica Moldova gândesc ca şi Platforma DA, chiar dacă nu sunt în Piaţă (Piaţa Marii Adunări Naţionale – n.r.)”.

„Chiar dacă vor trece hopul acestor manifestații, nemulțumirea din Republica Moldova va fi extrem de profundă și va fi foarte greu de gestionat această nemulțumire. Iar într-un eventual scrutin anticipat, riscă să ajungă la guvernare forțele proruse”, a subliniat directorul ISPRI.

Singura soluție pe care Republica Moldova ar „putea s-o aibă nu vine nici dinspre Rusia, nici dinspre Uniunea Europeană”, atrage atenţia specialistul, ci ar putea să vină „din relația bilaterală București-Chișinău, dar într-o formulă pe care Bucureștiul va trebui să o gândească”.

„Eșecul împrumutului de 150 de milioane (dat de România Republicii Moldova – n.r) – pentru care trebuia acordul FMI – presupune din partea Bucureștiului un alt tip de acțiune, care trebuie să înceapă printr-un gest politic, de tipul Pactul de la Snagov și prin acțiuni prin care Republica Moldova să fie menținută/susținută pe linia de plutire. Este vorba de o bătălie geopolitică, dar care până la urmă are doar doi actori importanți: România și Federația Rusă, a conchis Dan Dungaciu.

Pactul de la Snagov de trimite în anul 1995, când factorii politici şi de securitatea naţională din România s-au reunit în judeţul Ilfov şi au pus bazele unei înţelegeri în interesul statului român, respectiv aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană.

 

 

 

Comentarii de pe Facebook

comments

Leave A Response »