web analytics

Bookmaker artbetting.co.uk - Bet365 review by ArtBetting.co.uk

Bookmaker artbetting.gr - Bet365 review by ArtBetting.gr

Germany bookmaker bet365 review by ArtBetting.de

Premium bigtheme.net by bigtheme.org

Prof. Bojor: Avantajele înfrățirii unei localități din România cu o localitate din Rep. Moldova

Iulia Modiga 13 decembrie 2015 0

 

În ultimii ani, ochii bistriţenilor sunt aţintiţi cu precădere spre Occident. E minunat că suntem sensibili faţă de problemele saşilor, evreilor, romilor, sirienilor, francezilor, etc., însă suntem indiferenţi la problemele fraţilor noştri de limbă din Republica Moldova. Istoria ne-a despărţit şi acum, în libertate, indiferenţa menţine ororile războiului pierdut…

Cetatea_Soroca

Discursul public al aleşilor locali subliniază apartenenţa Bistriţei la cultura europeană, însă Europa nu se termină la Tihuţa, ci ţine până în îndepărtata Rusie. Iar la masa occidentalilor trebuie să recunoaştem că suntem pe locurile de rezervă… Ceea ce face ca succesul oraşului nostru să nu ţină numai de vest, ci să fie în legătură şi cu estul, şi aici mă gândesc în primul rând la fraţii noştri de peste Prut.

Cândva bistriţenii ştiau împăca vestul cu estul spre beneficiul oraşului şi al ţinutului, spre exemplu în timpul lui Petru Rareş au construit o cetate extraordinară pe malul Nistrului la Soroca.

Dar acum mirajul occidental ne face orbi la posibilităţile de dezvoltare cu estul românesc.

Bistriţa nu este înfrăţită cu nicio localitate din Republica Moldova, deşi din societatea civilă au existat mai multe propuneri, iar politicienii noştri au făcut mai multe vizite la Chişinău. Dar acum mirajul occidental ne face orbi la posibilităţile de dezvoltare cu estul românesc.

Despre o înfrăţire între Bistriţa şi Soroca a vorbit acum 10 ani domnul Florin Săsărman, însă iniţiativa s-a pierdut în sertarele politicienilor locali.

De aceea, mă întreb: ar fi profitabilă pentru Bistriţa o înfrăţire cu Soroca? Ar merita să ne asociem cu un oraş din Republica Moldova?

1. Motiv turistic: Ruta turistică a lui Petru Rareş. Occidentalii ştiu să scoată bani din miturile istorice (filme, trasee turistice, festivaluri, popasuri gastronomice), dar noi le nesocotim. Ba mai mult, datorită mitului lui Vlad Ţepeş doresc să ne viziteze şi noi nu putem să le oferim o atracţie turistică adevărată. Prin proiectul de reconstruire a cetăţii Ciceului şi finalizarea reabilitării cetăţii Soroca se poate face o axă turistică cu subiectul vieţii domnitorului Petru Rareş, care să treacă prin Bistriţa, iar apoi să ajungă la Mânăstirea Moldovița, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia, Mânăstirea Râșca, Mânăstirea Probota (unde se află și mormântul voievodului), Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău, Botoşani (bisericile soţiei Elena Rareş), vama Ştefăneşti, Bălţi şi Soroca. Ruta să cuprindă un pachet turistic (reduceri la cazări, meniuri, bilete de intrare), un film documentar, serbări medievale, conferinţe istorice, etc., şi astfel să atragă inclusiv finanţare europeană.

2. Motiv economic. Pas cu pas, Bistriţa se confruntă cu o mare nevoie de forţă de muncă. Iar Soroca beneficiază de muncitori care doresc un salariu mai bun. De asemenea, şi schimburile comerciale cu fabricile din localitatea moldovenească care produc confecţii, tricotaje, piese auto, seminţe, sucuri, pot aduce prosperitate de ambele părţi.

3. Motiv social: romii din Soroca sunt un model de integrare. Cartierul lor (Dealul Ţiganilor) este o adevărată comoară a culturii ţigăneşti. Dacă la Bistriţa municipalitatea are probleme mari cu integrarea lor în blocuri sociale, la Soroca romii au adevărate palate particulare care imită în stil propriu marile clădiri ale lumii.

4. Motiv european: Soroca doreşte un parcurs european şi ultimele alegeri demonstrează această aspiraţie. La fel ca Bistriţa, şi Soroca îşi caută un loc în Europa unită.

5. Motiv ecologic: Soroca este cel mai verde oraş din Republica Moldova, iar Bistriţa trebuie să fie tot pe această axă a protejării şi extinderii spaţiului verde.

6. Motiv cultural: ambele oraşe îşi bazează cultura pe clasicii limbii române şi au biblioteci deschise spre colaborări. Soroca are inclusiv o alee a scriitorilor.

Citiți articolul integral pe blogul prof. Florin Ioan Bojor

Comentarii de pe Facebook

comments

Leave A Response »