web analytics

Bookmaker artbetting.co.uk - Bet365 review by ArtBetting.co.uk

Bookmaker artbetting.gr - Bet365 review by ArtBetting.gr

Germany bookmaker bet365 review by ArtBetting.de

Premium bigtheme.net by bigtheme.org

The Atlantic: Preşedinţia pro-rusă a Rep. Moldova, unul dintre factorii care distrug proiectul Intermarium

Liviu G. Stan 29 noiembrie 2016 0

 

 

După cum evoluează situaţia regională, reşaparea proiectului Intermarium se poate dovedi o utopie. Opinia îi aparţine lui Adam Balcer, expert în stiinţe politice pe regiunea Mării Negre. 

Sursă foto: southfront.org

Sursă foto: southfront.org

Proiectul Intermarium este asociat cu numele omului de stat polonez Jozef Pilsudski. După Primul Război Mondial, Pilsudski a încercat să construiască o alianță defensivă regională drept contrapondere la o posibilă resuscitare a imperialismului rus și german. Conceptul Intermarium avea să revină în primplanul discuţiilor despre securitate din Europa Centală şi de Est la sfârşitul erei URSS, marcată în anii ’90 de aventurismul secesionist al unei Rusii şocată de prăbuşirea schelăriei sale imperialiste. În prezent, Polonia a iniţiat demersuri de resuscitare a proiectului Intermarium, adaptat la pericolele momentului şi care vizează colaborarea regională de la Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Adriatică.

Unul dintre promotorii acestui plan este preşedintele polonez Andrzej Duda.

Intermarium, în datele lui generale, ar trebui să includă statele baltice, Grupul de la Vişegrad (Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia), România, Bulgaria şi câteva state din Balcanii de Vest.

„Graniţele acestui imaginar Intermarium sunt mai degrabă obscure”, a explicat Balcer, citat de publicaţia The Atlantic. Dacă Donald Trump, spune expertul, va încerca să impună un nou acord de politică externă în relaţia cu Rusia, Polonia şi vecinii ei nu au o unitate suficient de puternică ca să poată opera ca un bloc coerent. „Asta înseamnă că lucrurile s-ar sfârşi prost. Nu ne putem ajusta destul de repede”, este de părere Michal Baranowski, directorul Fondului Marshall din Varşovia, care spune că mulţi lideri europeni încă vor să aplice politica lui „hai să aşteptăm, să vedem ce se va întâmpla”. 

„Avem această problemă la nivel istoric, şi nu am reuşit să-i dăm de cap din 1750 încoace, adică ultima oară când Polonia a fost destul de puternică ca să-şi creeze propriul sistem de alianţă care ar putut ţine piept pericolului din Est”, a explicat Baranowski, făcând referire la alianţa polono-lituaniană, care a purtat victorii notabile împotriva agresiunii ţariste şi otomane.

Ucraina este, probabil, statul care ar avea cel mai mult de profitat de pe urma unui acord ipotetic de securitate central-european, consideră Alyona Getmanchuk, director al Institutului pentru Politică Mondială din Kiev: „Noi, cei de la Kiev, credem că poziţia noastră va fi mai puternică, dacă ne-am putea consolida eforturile cu câţiva dintre partenerii noştri central-europeni, pentru a prezenta un mesaj comun către noul preşedinte (al Statelor Unite – n.r.) privind temerile noastre legate de agresiunea Rusiei”.

Jubilarea premierului Ungariei, Viktor Orban, faţă de victoria lui Donald Trump la şefia Statelor Unite,  gândul că o asemenea administraţie izolaţionistă va fi mai puţin critică la măsurile ne-liberale luate de puterea de la Budapesta, pionii proruşi din Republica Moldova, Igor Dodon, şi din Bulgaria, şi iminentul statul de membru NATO al Muntenegrului, toate aceste direcţii divergente nu au cum să creeze acel nucleu unitar necesar în  materializarea proiectului Intermarium, mai consideră experţii.

 

 

Comentarii de pe Facebook

comments

Leave A Response »