web analytics

Bookmaker artbetting.co.uk - Bet365 review by ArtBetting.co.uk

Bookmaker artbetting.gr - Bet365 review by ArtBetting.gr

Germany bookmaker bet365 review by ArtBetting.de

Premium bigtheme.net by bigtheme.org

Ambasadorul Rusiei la Bucureşti, prezenţă sfidătoare la Mausoleul de la Mărăşeşti

Liviu G. Stan 6 august 2017 16

 

Prezenţă cel puţin nefastă la Mausoleul de la Mărăşeşti, duminică, la un secol distanţă de la cea mai importantă operaţiune militară desfăşurată de Armata Română în timpul Primului Război Mondial. Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valeri Kuzmin, diplomat care nu de puţine ori a avut declaraţii vitriolante la adresa României sau poziţii batjocoritoare, a fost surprins într-o imagine la memorial. 

În dreapta imaginii, Valeri Kuzmin.

În dreapta imaginii, Valeri Kuzmin.

În imagine, diplomatul rus poartă panglica Sfântului Gheorghe, binecunoscutul simbol rusesc al ocupaţiei militare şi a separatismului.

Dubla măsură la nivel diplomatic a Federaţiei Ruse s-a manifestat public şi de această dată. În timp ce un diplomat cu atitudini anti-româneşti “zburdă” nestingherit în vreun fel de autorităţile române prin faţa unui simbol al identităţii româneşti, la Cotul Donului, unde a avut loc cel mai mare dezastru din istoria Armatei Române, autorităţile ruse au pus mereu piedici în construirea unui cimitir al ostaşilor români căzuţi în luptă.

 

De asemenea, duminică, sutelor de unionişti din România şi Republica Moldova le-a fost interzisă de către jandarmi arborarea de mesaje patriotice în interiorul Mausoleului de la Mărăşeşti.

În această săptămână, Platforma Unionistă Acţiunea 2012 a anunţat că după manifestarea de la Mărășești, pe 20 august, la Palatul Parlamentului din București va fi lansată Alianța pentru Centenar, un plan de acțiuni concrete pentru anul 2018 la care aderă 100 de organizații civice din România, Republica Moldova și Diaspora.

Comentarii de pe Facebook

comments

16 Comments »

  1. EuRo 6 august 2017 at 20:16 - Reply

    La 1917 trupele ruse care trebuiau să lupte pe frontul din Moldova alături de români împotriva trupelor germane și austro-ungare, au fugit lăsând armata română singură în fața inamicului. Mai mult decât atât, aceleași trupe ruse ce au dezertat de pe front, s-au dedat în retragerea lor precipitată, la jafuri, crime, violuri și atacuri împotriva populației civile românești. Tot în acea perioadă, Tezaurul României a fost trimis în Rusia, spre a nu cădea în mâna inamicului dacă frontul din Moldova ar fi căzut iar Iași-ul ar fi fost ocupat. Acel tezaur a plecat pe un drum fără întoarcere, nefiind restituit de Rusia nici în ziua de azi.
    Se pune întrebarea în mod firesc, ce a însemnat Rusia pentru neamul românesc?

    • OSMAN 7 august 2017 at 01:00 - Reply

      … duşmanul principal , după 1812 prin ocuparea Basarabiei şi transformarea în GUBERNiE rusească , următorii paşi au fost de a transforma şi restul Moldovei şi Valahiei în gubernii – provincii ruseşti ! …

  2. Dragondan 6 august 2017 at 22:01 - Reply

    Au fost și rămân niște jigodii bețive și criminale!

  3. mereu Român 6 august 2017 at 22:10 - Reply

    Tupeu tipic rusesc, în care trebuie să fi supus, altfel vei fi acuzat de fascism, trebuie să fi fericit atunci când neamul îți este rupt în două și ocupat, iar la urmă să-i mai și mulțumești auto-intitulatului „eliberator” pentru „binele” făcut.
    Dacă în R. Moldova sau Coreea de Nord mai ține încă această strategie stalinistă, în România, Polonia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania, Estonia, Coreea de Sud …, propagarea unor astfel de doctrine propagandistice nu mai este posibilă. Aceste state au devenit imune la propagandă, conștiința de sine și afirmarea propriei identități fiind mai presus.

  4. EuRo 7 august 2017 at 08:20 - Reply
  5. mereu Român 7 august 2017 at 13:16 - Reply
  6. mereu Român 7 august 2017 at 13:18 - Reply
  7. Pe aici nu se trece 7 august 2017 at 13:47 - Reply

    Deși nu ne-am putut menține acele granițe în totalitate, deși nu toate provinciile românești au putut rămâne în țară, România continuă să există, dovedind că există viață și după, radiind totodată în jur speranță și cultură celor ce au nevoie, românilor noștri dragi care au fost înstrăinați și care azi își caută drumul spre casă. Iar celor care ne-au despărțit, celor ce au pus hotare între frați mistificând sau inventând diferite pretexte, le putem spune doar atât: nu me mai pot atinge, nu ne mai pot lovi, nu ne mai pot dezmembra, am devenit imuni la răul dăruit de dânșii cu sila națiunii române. Suntem membrii ai Europei Unite, membrii ai unor structuri economice și de apărare care nu ne mai lasă vulnerabili în fața nimănui. Nimănui. Avem acum timp suficient pentru noi, pentru a crește, a ne forma, a ne afirma, pentru a trăi mai bine așa cum fiecare om dorește, neîngrădiți de doctrine, de propagandă, ci numai de educație.

  8. Pe aici nu se trece 7 august 2017 at 14:23 - Reply
  9. Pe aici nu se trece 7 august 2017 at 14:31 - Reply
  10. Pe aici nu se trece 7 august 2017 at 14:33 - Reply
  11. Pe aici nu se trece 7 august 2017 at 14:57 - Reply
  12. EuRo 7 august 2017 at 15:19 - Reply

    Istoria colaborărilor (cu sau fără ghilimele) ruso-române este plină de trădări din partea rusă, fie că a fost vorba de colaborări economice, fie militare atât din primul cât și din al doilea război mondial. Iată doar un exemplu de cum a înțeles armata zis eliberatoare să colaboreze cu trupele române după 23 august 1944: https://www.youtube.com/watch?v=LYdOThIodGc

  13. Completare 9 august 2017 at 11:20 - Reply

    Chiar și în anul 1877, colaborarea militară cu România a fost acceptată mai mult de nevie de partea rusă. Anterior, în negocierile care au avut loc cu un an mai devreme, partea rusă nu a fost de acord ca România să participe la acest război împotriva imperiului otoman, pentru a nu avea pretenții de independență după război, dar și pentru că unele teritorii românești erau deja vizate de către Rusia după sfârșitul războiului. În urma unor înfrângeri majore în lupta cu turcii, țarul este nevoit să ceară ajutor României, care era deja pregătită, având mobilizate peste 120000 de oameni (din care 66000 au luptat efectiv) de-a lungul Dunării. România și-a câștigat independența cu propriul sânge vărsat pe câmpul de luptă. Cu toate acestea, la sfârșitul războiului, Rusia reia pretențiile asupra teritoriilor de la gurile Dunării. Tratatul de pace de la Berlin avea în vedere ca toți participanții să ia în considerare aportul României pe plan militar, la câștigarea Războiului de Independență al României din 1877-1878 care consfințea independența României. Deși se angaja să respecte toate prevederile tratatului, Rusia a luat în considerare alipirea unor teritorii istorice care aparținuseră României: Județul Cahul, Județul Ismail și Județul Bolgrad. României – s-a dat chipurile în compensație Dobrogea, mai direct spus pamântul românesc a fost împărțit cu Rusia, care în acest fel și-a arătat intențiile de expansiune în Balcani și motivul pentru care a refuzat până în ultimul moment ca România să ia parte la războiul ruso-otoman de la sud de Dunăre. Cum spuneam mai sus, colaborarea ruso-românească a fost dintotdeauna păcuboasă pentru români. Și nu doar pentru români, pentru toate națiunile care de voie, de nevoie, au colaborat cu acest imperiu care crește, crește și nu se mai oprește.

  14. altă completare 9 august 2017 at 11:34 - Reply

    Mergând cronologic în urmă, ajungem la anul 1812. Rusia deja ajunsese la Nistru, iar Moldova se afla sub suzeranitate turcească. În schimbul suzeranității, imperiul otoman se angaja să îi respecte granițele și să nu intervină în treburile interne ale statului moldovenesc. Aceste acorduri au fost încălcate de turci în urma înfrângerilor suferite în războiul Crimeii, iar Poarta a cedat Basarabia (prin coruperea reprezentantului turcilor de la negocieri). Iar lanțul întâmplărilor nefericite a continuat, preluarea făcându-se printr-o altă interpretare abuzivă prin care rușii au speculat nepriceperea negociatorilor francezi dar și coruperea celor otomani, extinzând denumirea de Basarabia mult spre nord, practic pentru întregul spațiu dintre Prut și Nistru. Urmarea ? Acest teritoriu a căzut în mâinile rușilor până în ziua de azi, cu toate că la acea dată 97-98% din populația a ceea ce numim azi Basarabia era românească. Ce a urmat, se știe …

Leave A Response »