web analytics

Bookmaker artbetting.co.uk - Bet365 review by ArtBetting.co.uk

Bookmaker artbetting.gr - Bet365 review by ArtBetting.gr

Germany bookmaker bet365 review by ArtBetting.de

Premium bigtheme.net by bigtheme.org

Mărțișorul, în patrimoniul cultural imaterial al umanității. Aria de răspândire a tradiției de 1 martie

Iulia Modiga 1 martie 2019 0

 

Mărțișorul a fost inclus în patrimoniul cultural imaterial al umanității în decembrie 2016. Dosarul  „Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie” a fost elaborat în comun de România, Republica Moldova, Bulgaria și Macedonia și înaintat în martie 2014.

Sursă foto: Atdailyblog

Sursă foto: Atdailyblog

În afară de „Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie”, Republica Moldova se poate mândri cu introducerea a altor două elemente: „Colindatul de ceată bărbătească în România și Republica Moldova“ (2013) și „Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica Moldova” (2016).

Aria de răspândire a tradiției de 1 martie coincide cu teritoriile locuite de români nord-dunăreni și de comunitățile de români sud-dunăreni, indiferent că este vorba de „vlahi” de pe Valea Timocului, de meglenoromâni sau de aromâni.

 Ziua de 1 martie este una din cele mai importante din timpul anului şi marchează începutul primăverii. Simbolurile bicolore, numite „mărţişoare”, sunt confecţionate în ajunul sărbătorii, în familie, în şcoli, grădiniţe sau alte instituţii. Oamenii îşi dăruiesc unul altuia aceste simboluri ale primăverii şi le poartă primele zile ale lunii sau până la sfârşitul lunii, când le agaţă în pomii înfloriţi.
Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că aceasta a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Marte nu era numai zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi vegetaţiei. Această dualitate este remarcată în culorile mărţişorului, albul însemnând pace, iar roşul – război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.

Răspândit în toate zonele ţării, mărţişorul este pomenit pentru prima dată de Iordache Golescu, iar folcloristul Simion Florea Marian relatează în cartea „Sărbătorile la români” căîn Moldova, Muntenia, Dobrogea şi unele părţi ale Bucovinei exista obiceiul ca părinţii să lege, la 1 martie, copiilor lor o monedă de argint sau de aur la gât sau la mână. Moneda, legată cu un şnur roşu, un găitan din două fire răsucite din mătase roşie sau albă sau mai multe fire de argint şi aur se numeşte mărţişor, mărţiguş sau marţ. Mărţişorul era pus la mâinile sau la gâtul copiilor pentru a le purta noroc în cursul anului, pentru a fi sănătoşi şi curaţi ca argintul la venirea primăverii. În unele zone, copiii purtau mărţişorul 12 zile la gât, iar apoi îl legau de ramura unui pom tânăr. Dacă în acel an pomului îi mergea bine însemna că şi copilului îi va merge bine în viaţă. În alte cazuri, mărţişorul era pus pe ramurile de porumbar sau păducel în momentul înfloririi lor, copilul urmând să fie alb şi curat ca florile acestor arbuşti.

Folcloristul Simion Florea Marian scrie că mărţişorul serveşte celor care îl poartă „ca un fel de amuletă”, dar cine doreşte ca acesta să aibă efectul dorit „trebuie să-l poarte cu demnitate”.

Comentarii de pe Facebook

comments

Leave A Response »