web analytics

Bookmaker artbetting.co.uk - Bet365 review by ArtBetting.co.uk

Bookmaker artbetting.gr - Bet365 review by ArtBetting.gr

Germany bookmaker bet365 review by ArtBetting.de

Premium bigtheme.net by bigtheme.org

Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului: Din ce în ce mai multe probleme reclamate de românii din jurul granițelor și din ce în ce mai puține soluții din partea autorităților de la București

Iulia Modiga 15 august 2019 0

 

Sufocați de grave probleme legate de păstrarea identităţii și de presiuni extrem de puternice asimilaţioniste, românii din afara frontierelor se simt abandonați de statul român, în absența unor strategii adaptate realităților și provocărilor cărora trebuie să le facă față. „Dacă centura de aur a românilor din jurul României va dispărea, în primejdie va fi însăși Ţara Mamă”, atenționează aceștia.

 Anatol Popescu (Sudul Basarabiei, Ucraina): „Dacă școlile seculare dispar, vom fi asimilați total, vom dispărea ca națiune în zonă” 

Preşedintele Asociaţiei Basarabia a românilor din regiunea Odesa, Anatol Popescu, a reclamat scăderea numărului românilor, desființarea şcolilor și mari probleme de apărare a identităţii şi de rezistenţă într-o mare slavă. Potrivit acestuia, metodele de asimilare-deznaţionalizare ale statului ucrainean sunt „aceleaşi metode sovietice”.

„Mai ales în ultimii cinci ani, odată cu agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, s-a agravat situaţia învăţământului românesc şi în general a învăţământului în limbile minorităţilor naţionale din Ucraina, din care face parte şi minoritatea românească. Profitând de lupta cu rusificarea, statul ucrainean, paralel, scapă şi de restul elementelor naţionale. (…) Românii din Ucraina, din cele trei regiuni (Odesa, Transcarpatia și Cernăuți – n.a.) aveau 111 şcoli, acum doi ani, în care se predau materiile şi în limba română, dintre care şcoli cu predare integrală în limba română sunt foarte puţine. Spre exemplu, în sudul Basarabiei, anul acesta, avem numai două, în care învaţă, în total, aproximativ 450 de copii. Dacă dispar şcolile seculare româneşti, vechi de peste 150-160 ani, dispărem noi ca naţiune în zonă, a anunțat Anatol Popescu. Deznodământul va fi sumbru, susțin românii din comunitățile istorice, dacă nu se va interveni de urgență, prin implicarea şi prezenţa activă a diplomaţiei române şi a instituţiilor abilitate de la Bucureşti.

„Suntem dezamăgiţi, am avut tot felul de dialoguri cu majoritatea guvernărilor care au fost în ultimii 20 de ani, este loc de foarte mult, avem toată deschiderea să ajutăm la o cauză comună”, a transmis preşedintele Asociaţiei Basarabia a românilor din regiunea Odessa.

 Dr. Predrag Balașevici (Serbia): „Suntem o comunitate fără sprijin, lăsată singură să se descurce. Poate pentru că, neavând cetățenie română și nici drept de vot, nu suntem interesanți”

Comunitatea românească din Serbia este una destul de mare, ocupând 154 de localități pur românești și 46 de localități mixte, cu o populație de aproximativ 300.000 de români, care niciodată în istorie nu au avut șansa de a învăța limba română la școală, nu au mass-media în limba maternă, iar când vorbim de celebrarea cultului creștin, sunt foarte multe probleme cu construirea bisericilor ortodoxe pentru românii din Timoc.

Dr. Predrag Balașevici, președintele  Partidului Neamului Românesc din Serbia, a declarat, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului, că statul român nu i-a sprijinit niciodată pe românii din Valea Timocului, iar diplomații români au făcut mult rău comunității românești din această țară.

„Situația este destul de gravă, conștiința națională a românilor din Timoc este undeva la pământ, din cauză că așa ne-au tratat sârbii. Dar, pe de altă parte, ce a făcut România în toți anii acești? A dormit? Nu a făcut nimic pentru noi. Este membru în Uniunea Europeană, este partener strategic cu SUA și dacă România astăzi nu poate să ne ajute, că are un cuvânt greu de spus în Balcani, când o să ne ajute, când ne vom pierde identitatea? Atunci o să fie prea târziu. Orice zi, orice lună, orice an pe care le pierdem nu le putem întoarce”, a explicat dr. Predrag Balașevici. Și asta în condițiile în care, potrivit acestuia, procesul de deznaționalizare și de asimilare, care a început în urmă cu două secole, „ajunge într-o fază finală”.

Cât despre ambasadoarea României în Serbia, Oana-Cristina Popa, spune că în trei ani, de când este la Belgrad, „nu a călcat în Valea Timocului”. „Și nu numai că nu a venit ea – am invitat-o la multe manifestări – nu a venit nici alt reprezentant al ambasadei României de la Belgrad, să vadă ce facem. A venit delegația de la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni la Bor și nu a vrut să intre în cancelaria partidului – singurul birou pe care îl au comunitățile românești din Timoc – au venit organizațiile de români să se întâlnească cu secretarul de stat Victor Alexeev și el a zis că nu poate să intre în biroul nostru, că acolo este sediul unui partid politic și nu face politică”, a continuat vorbitorul.

Preşedintele Asociaţiei pentru Cultura Românilor-Vlahilor „Ariadnae Filum” din Serbia, Zavişa Jurj, confirmă că românii din Valea Timocului sunt „în ultima etapă a asimilării”, în lipsa unei strategii coerente, menite să reprezinte interesele românilor din Timoc. De 20 de ani, românii din Serbia cer înființarea unui Centru Cultural la Bor, dar fără rezultat. Cel mai mare succes a fost construirea unui număr de zece biserici, cu sprijinul comunității, unde, după 200 de ani,  se slujește în grai românesc. Reprezentanţii românilor din Timoc au amintit că în zonă au existat 17 mănăstiri româneşti şi 82 de biserici, care au fost trecute în administrarea Bisericii Ortodoxe Sârbe sau au fost dărâmate după trecerea acestui teritoriu sub administrarea statului sârb şi că o episcopie este absolut necesară pentru păstrarea identităţii româneşti, ţinând cont de faptul că Biserica este singura instituţie românească din zonă.

Pentru păstrarea identității naționale a românilor trăitori în Serbia, Preasfințitul Părinte Daniil a solicitat ca Protopopiatul ortodox român al Daciei Ripensis să fie ridicat de Patriarhul Daniel la rangul de „episcopie pentru românii din Valea Timocului Sârbesc, de pe Valea Moravei, din ţinutul Homole, dar şi pentru românii din Timocul Bulgăresc”.

În Bulgaria, românii nu au nici un drept identitar, nu au școli, nu au presă și nici parte de slujbe religioase în limba maternă. Limba română este transmisă pe cale orală, din generație în generație și așa se face că în prezent se vorbește ca acum un secol, o limbă arhaică pe care doar ei o înțeleg. Și, ca să se poată integra pe piața muncii în România, sau la studii, tinerii învață, pe cont propriu, sâmbăta, limba română literară. Singurul liceu românesc din Sofia este doar o fațadă, căci acolo limba română se studiază ca o limbă străină, alături de spaniolă. Strategia privind românii din Bulgaria are doar o pagină şi s-a făcut fără consultarea vreunui reprezentat al comunității, din birou și fără cunoașterea problematicii reale. „Avem o singură problemă, să oprim procesul de asimilare”, a declarat reprezentantul comunității românești din Bulgaria, Filip Gheorghiev.

Citiți articolul integral în Informația Harghitei

Prezent la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului, Dorin Popescu, preşedintele Asociaţiei Casa Mării Negre, a formulat o sinteză a realității actuale a raportării autorităților române la comunitățile istorice și câteva recomandări pentru soluționarea unora dintre problemele cu care se confruntă românii din jurul granițelor țării.

„Instituțiile statului român cu atribuții în domeniul politicii externe și relațiilor cu românii din afara Țării au un management defectuos, un nivel rudimentar de coordonare a politicilor publice în domeniu și eficiență instituțională redusă; tare deja cronice ale sistemului (cumetriile, incompetența, corupția, relațiile clientelare, indolența etc.) reduc dramatic capacitatea instituțională reală a statului român de sprijinire a românilor din comunitățile istorice românești.
Un cancer etic cronic, tolerat și stimulat în cercurile aerate ale unor centre mafiote de putere, macină încet și sigur instituțiile statului român.
Încrederea noastră în capacitatea instituțiilor statului român de a crea un proiect de țară care să includă românii din afara Țării se șubrezește constant. Aceste instituții au obligații constituționale directe privind sprijinirea menținerii identității comunităților noastre istorice din jurul Țării. Respectarea acestor obligații este episodică, modestă, conjuncturală.
Nu mai avem elite naționale reale în mediile administrative și în spațiul public.
Avem nevoie de oameni noi, de etici noi, de viziuni și responsabilități.
Nu am reușit să păstrăm o preocupare constantă și deopotrivă o emoție publică pentru temele privind comunitățile noastre istorice. Românii din jurul României nu (mai) există în dezbaterile noastre publice, pe agenda noastră zilnică, în calendarul nostru afectiv, crucile lor nu ne mai ating inimile, platosele funcționează.
Este nevoie de un „audit extins” al comunităților noastre istorice, care să genereze ulterior soluții eficiente și adecvate la nevoile identificate ale acestora.
În general, tonurile dezbaterii au fost critice și catastrofice. Asumarea unui ton critic în spațiul public are rol de bisturiu, facilitează (chiar garantează) însănătoșirea noastră etică și instituțională. În acest moment, verdictul este sigur și clar: suntem bolnavi etic și instituțional, nu mai circulăm sânge proaspăt în organismul nostru național.
„Academia românească de la Izvoru” are rol prioritar terapeutic și taumaturgic. În ecuația complicată a terapiei noastre etice, această „Academie” poate aduce vindecări pe termen lung. Până atunci, rămâne sigur o narațiune exemplară despre români populată de eroi și modele”, a explicat Dorin Popescu.

Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului este organizată în perioada 11-1 7 august de Centrul Cultural Topliţa, cu sprijinul Guvernului României, prin Secretariatul General al Guvernului, în parteneriat cu Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, Federaţia Organizaţiilor Româneşti din centrul şi sud-estul Europei şi Forumul Civic al Românilor din Covasna și Harghita Harghita şi Mureş.

Comentarii de pe Facebook

comments

Leave A Response »