web analytics

Făuritorii unirii Basarabiei cu România, pomeniți la Mănăstirea Cernica

Natalia Zgherea 8 octombrie 2019 0

O slujbă de pomenire pentru făuritorii unirii Basarabiei cu patria-mamă România din 1918 a fost săvârșită în Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” a Mănăstirii Cernica, de lângă București. 

Potrivit Ziarului Lumina, la rânduiala parastasului săvârșit de Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, împreună cu Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, au participat Victor Alexeev, secretar de stat în cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, precum și reprezentanți ai Parlamentului Republicii Moldova și ai Parlamentului României, oficialități de stat din cele două țări. 

Au fost pomeniți artizanii unirii Basarabiei cu regatul României din 1918, în mod special cei doi mitro­poliți ai Basarabiei care sunt înmor­mântați în cimitirul Mănăstirii Cernica, Gurie Grosu și Efrem Enăcescu. Mănăstirea Cernica a fost aleasă pentru această slujbă de pomenire pentru că aici se află mormintele mai multor militanți și făuritori ai unirii, perso­nalități care au contribuit la deștep­tarea sentimentului național al locuitorilor din dreapta Prutului. În „parcela basarabeană” a cimitirului de la Cernica sunt îngropați Pan Halippa, președintele Sfatului Țării (Parlament) din 1918, și membrii acestui for: Ion Pelivan, Dimitrie Bogos, Vlad Bogos, Daniel Ciugureanu, Anatolie Moraru, Elefterie Sinicliu, Nicolae Suruceanu și alții. 

În cuvântul rostit la finalul slujbei de pomenire, Preasfințitul Părinte Veniamin a vorbit despre lucrarea clericilor Bisericii Ortodoxe Române la înfăptuirea unității naționale.

„Un loc aparte în memoria istorică a acestui moment îl au ierarhii noștri basarabeni, și cu­noaș­tem rolul pe care l-au avut Mitropolitul Gurie Grosu și sfântul ierarh Dionisie Erhan, care împreună cu alți clerici din Basarabia au contribuit la redeșteptarea națio­nală, la crearea evenimentului din 1918”, a menționat acesta.

De asemenea, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a eviden­țiat că Biserica se roagă în mod constant pentru făptuitorii Marii Uniri, iar artizanii unirii Basarabiei cu patria-mamă sunt pomeniți în mod special la 27 martie. 

„Aceasta nu este o slujbă singulară, Biserica noastră îi pomenește mereu în luna martie pe cei care au făcut posibilă unirea Basarabiei cu România, atât la cimitirul Mănăstirii Cernica, unde se află mormintele unor fruntași ai mișcării de unire, dar și în alte locuri. După unirea cu regatul României, Basarabia a trecut printr-o perioadă prosperă din punct de vedere bisericesc, cultural, administrativ, dar acest lucru avea să fie întrerupt în mod brutal în 1940, și au venit ani de încercare și întristare”, a adăugat Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. 

Ierarhul a amintit și de monahii și preoții basarabeni care după 1940 au venit în România și au slujit în diferite ascultări și responsabilități bisericești.

 „Au fost pomeniți astăzi în primul rând câțiva mari ierarhi care au îndrumat credincioșii atunci, mitropoliții Gurie Grosu, Tit Simedrea, Efrem Enăcescu și sfântul ierarh Dionisie Erhan, care a fost un mare român și un artizan al acestei unirii, recent canonizat de Biserica Ortodoxă Română, urmând ca la hramul Catedralei Patriarhale să fie proclamată în mod solemn canonizarea lui. Au fost pomeniți Pan Halippa și alți demnitari, unii dintre ei trecând și prin închisorile comuniste. Aceștia au fost înmormântați la Cernica. Am pomenit și mulți călugări basarabeni care după 1940 au venit în România și s-au așezat la diferite mănăstiri, unii dintre ei devenind slujitori de faimă, cum au fost mitro­poliții Antonie Plămădeală și Nestor Vornicescu”, a încheiat Preasfin­țitul Părinte Timotei Prahoveanul. 

 

Comentarii de pe Facebook

comments

Leave A Response »