Moldova se numără printre primele cinci ţări din lume, care depind cel mai mult de transferurile băneşti de peste hotare. În anii apropiaţi transferurile gasterbaiterilor vor creşte, însă „geografia” fluxurilor băneşti se va schimba un pic. Din cauza crizei în zona euro, migranţii moldoveni se vor orienta și mai mult spre Rusia bogată în resurse energetice, scrie InfoMarket.
Banca Mondială a prezentat în această săptămână un nou raport privind migraţia şi transferurile băneşti de peste hotare. Experţii au constatat încă odată rezistenţa excelentă a fluxurilor internaţionale a capitalului privat până la criza financiară globală: după o uşoară scădere în 2009 acesta s-a restabilit.
Potrivit estimărilor experţilor BM, pe care le citează InfoMarket, volumul transferurilor băneşti în lume va depăşi la finele anului curent 534 mlrd USD, iar către anul 2015 va creşte până la 685 mlrd USD sau cu 28,2 la sută. Totodată, experţii Băncii Mondiale presupun că volumul adevărat al transferurilor private este mult mai mare, fiind luate în calcul canalele informale.
În 2012, cei mai mari beneficiari ai transferurilor băneşti sunt India (70 miliarde dolari), China (66 miliarde dolari), Filipine și Mexic (24 miliarde dolari fiecare), Nigeria (21 miliarde dolari). De asemenea, beneficiari importanţi sunt Egipt (18 miliarde dolari), Pakistan (14 miliarde dolari), Bangladesh (14 miliarde dolari), China (9 dolari miliarde de euro) şi Liban (7 miliarde dolari).
Dependenţi de gasterbaiteri
Două treimi din transferurile înregistrate în lume sunt înregistrate în ţările în curs de dezvoltare. Totodată, transferurile băneşti declarate sunt cel puţin de trei ori (!) mai mari decât susţinerea oficială pentru dezvoltarea acestor ţări. În unele ţări de dinamica transferurilor băneşti ale migranţilor, inclusiv în Moldova, depind direct indicii macroeconomici şi situaţia curentă a economiei.
Pentru a demonstra „pe viu” dependenţa economiei de transferurile personale ale persoanelor fizice, experţii BM au calculat anual cota acestor fluxuri financiare în structura PIB-ului ţării. În ultimii doi ani, Moldova face parte din primii cinci lideri cu un indice de 23 la sută din PIB. Experţi independenţi vorbesc despre faptul că în ţară intra ilegal mult mai multe mijloace, iar transferurile muncitorilor migranţi pot ajunge la 50-60 la sută din PIB.
Cea mai mare parte a transferurilor migranţilor în PIB este înregistrată în Tadjikistan – 47 la sută în PIB, urmată de Liberia – 31%, Kârgâzstan – 29%, Lesotho – 27%. În top au fost, de asemenea, Nepal – 22% din PIB, Samoa – 21%, Haiti – 21%, Liban – 18%, iar Kosovo – 18%. Pentru comparație, în Armenia, remitențele constituie 12,6% din PIB, Georgia – 7,7%, Ucraina – 4,1%, Azerbaidjan – 3%, Bulgaria – 2,8%, România – 2,1%, Belarus – 1,3%, Kazahstan – 0,1%.
În acelaşi timp, circa 1,4 la sută din PIB pleacă din Moldova sub formă de transferuri băneşti în alte state. În baza acestor indici, Moldova se situează pe locul 38 în lume. Cea mai mare cotă în PIB printre transferurile, care pleacă din ţară, revin Luxemburgului – 19,2 la sută.
Mai multe detalii cu privire la structura remitențelor care ajung în Republica Moldova găsiți pe site-ul InfoMarket.md.