Fundația Soros România a publicat astăzi, 03 aprilie 2013, raportul „Redobândirea cetățeniei române: o politică ce capătă viziune?”, prin care continuă activitatea de monitorizare a politicilor publice în domeniul redobândirii cetățeniei române de către persoanele din teritoriile pierdute după al doilea război mondial.
Potrivit autorilor raportului, tema cetățeniei este urmărită în principal din perspectiva drepturilor fundamentale. România recunoaște cetățenia prin naștere și Constituția prevede expres că aceasta nu poate fi retrasă. Deposedarea abuzivă de cetățenie a unui număr mare de români este o nedreptate istorică ce trebuie îndreptată. De asemenea, din perspectiva bunei guvernări, Fundația Soros monitorizează felul în care statul român reușește sau nu să implementeze o măsură asupra căreia există un rar consens politic. Nu în ultimul rând, este vorba de o temă foarte actuală în plan european din perspectiva posibilității ca noii cetățeni să emigreze în alte țări membre UE.
Raportul publicat sub egida Fundației Rosos România, constată stabilizarea legislației în domeniul acordării și redobândirii cetățeniei române. Modificările operate în legislație în 2009-2010 au avut rolul de a stabiliza textul legii și indică o maturizare, conceptualizare și cristalizare a politicii de redobândire a cetățeniei române, care conferă, în definitiv, o viziune de ansamblu a statului român în acest domeniu.
Modificările mai recente au avut rolul de a eficientiza procedurile administrative. Ca urmare a acestor schimbări, procedura de redobândire a cetățeniei s-a îmbunătățit vizibil. Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) funcționează mai eficient și mai transparent, însă este în continuare afectată de lipsa de personal.
Persistă probleme administrative majore. Solicitarea cazierului românesc pare desprinsă dintr-o piesă absurdă: petentul merge, pe timpul și cheltuiala lui, la un ghișeu al statului român să ridice o hârtie pe care o duce la alt ghișeu al statului. Transcrierea actelor, după depunerea jurământului, poate dura nepermis de mult. O persoană care se înregistrează azi la Primăria Sectorului 1 este programată pentru anul 2016. Pare că statul dorește ca primul contact al noilor cetățeni cu birocrația să fie unul de neuitat.
Actualizarea datelor statistice la 31 decembrie 2012 arată că numărul de dosare soluționate a crescut, dar ritmul de depunere a cererilor scade în 2012, după un maxim istoric în 2011. Astfel:
- Numărul total de dosare de solicitare a cetățeniei soluționate între 1991 și 2012 inclusiv este de 323.049 , iar practica actuală sugerează că este vorba aproape în totalitate de răspunsuri pozitive (prin dosare soluționate se înțelege dosare care au primit o decizie finală, fie pozitivă, de acordare a cetățeniei, fie negativă, de respingere a acordării acestei cetățenii).
- Numărul total de cereri înregistrate, până la sfârșitul lui 2012, este de 449.783, ceea ce înseamnă că mai sunt încă aproximativ 125.000 de dosare ce își așteaptă răspunsul. Totuși, în 2012 s-a înregistrat primul an de scădere a numărului de cereri depuse anual, de la 100.845 în 2011 la 87.015.
- O noutate asupra căreia atrage atenția prezentul studiu privește copiii minori. Astfel, un dosar poate să includă pe lângă adultul care a făcut cererea și unul sau mai mulți copii minori. Din păcate, ANC nu ține registre separate pentru copiii minori, astfel că nu se poate calcula cu exactitate numărul total de noi cetățeni. Este însă firesc să presupunem că cel puțin o parte dintre beneficiarii adulți au și copii minori (minim un sfert, dacă se respectă distribuțiile demografice).
Luând în considerare potențialele răspunsuri negative și chestiunea minorilor, Fundația Soros estimează că numărul total de persoane (adulți și minori) care au redobândit cetățenia română după 1991 este de aproximativ 400.000 persoane, la care se adaugă un potențial de 150.000 doar din dosarele deja înregistrate.
La finalul comunicatului, colaboratorii Fundației Soros România constată următoarele: ”Ar fi însă o eroare să credem se creadă – așa cum sugerează o parte a presei occidentale – că aceste persoane se grăbesc să emigreze. Cei mai mulți solicitanți depun jurământul de onoare la Ambasada de la Chișinău sau la consulatele din Bălți și Cahul, lucru care de fapt înseamnă că își vor păstra cel mai probabil reședința în Republica Moldova. Doar cei care își doresc stabilirea reședinței în România pot depune jurământul la sediul ANC din București. Or, numărul acestora este de doar 5.063 în 2011 și 2.671 în 2012. Mai mult, datele arată că foarte probabil fluxul de petenți s-a mutat la consulatele României din Republica Moldova, unde se înregistrează o creștere a numărului de dosare înregistrate. Fundația Soros își propune să îl studieze în detaliu în perioada următoare procedura de depunere a dosarelor la consultate.”
Raportul „Redobândirea cetățeniei române: o politică ce capătă viziune?” poate fi accesat AICI.
