O delegație prahoveană, formată din politicieni, oameni de afaceri, primari ai unor comune și consilieri județeni, precum și numeroși oameni de cultură, a vizitat recent Rep. Moldova. Cu această ocazie, Consiliul județean Prahova, în frunte cu președintele Mircea Cosma, a organizat mai multe acțiuni economico-culturale și de apropiere între românii de pe ambele maluri ale Prutului.
Potrivit unui comunicat, pentru cei 20 de primari prahoveni au fost doua zile dedicate schimburilor de experiență și înfrățirilor cu localități similare din raionul Cimișlia. S-au înregistrat nu mai puțin de nouă înfrățiri : Podenii Noi-Satul Nou, Tomșani-Cazangic, Măneciu-Grădiștea, Măgurele-Gura Galbenă, Călugăreni-Batâr, Mănești-Abaclia, Gorgota-Cenac, Bertea-Javgur, Mizil-Jargara. Numărul total al înfrățirilor dintre localități prahovene și localități din raionul Cimișlia a ajuns astfel la aproape 30. Și lanțul înfrățirilor va continua. De exemplu, primarul din Gornet, Nicolae Negoiță, a ”negociat” cu primarul din Lipoveni o viitoare înfrățire și nu este singurul.
Vasile Cordoș, edilul comunei Măneciu-Prahova, s-a arătat deosebit încântat de vizita din satul Grădiștea, raionul Cimișlia. „Primarul și oamenii satului – unde am auzit că s-a născut actualul ministru al Mediului, dl Gh. Șalaru – sunt deosebit de ospitalieri și dornici de prietenie cu noi, românii, frați de sânge. M-au impresionat copiii din acest sat, pe care intenționez să-i invit să-și petreacă o parte din vacanță în peisajul montan atât de frumos din comuna noastră”, a declarat primarul din Măneciu.
„Am intrat în Gura Galbenă cu cele mai frumoase intenții de înfrățire cu această comună. Mărturisesc că aveam informații destul de îndoielnice despre moldoveni și viața lor. Dar odată sosită aici, delegația comunei Măgurele și eu personal ne-am schimbat complet părerea. Este adevărat că au drumuri proaste, fără asfalt, dar au în schimb dotări de invidiat rămase de la vechiul regim : sală de sport, cămin cultural, bibliotecă, școală, un sediu de primărie trăznet. Iar oamenii pe care i-am cunoscut sunt admirabili, prietenoși și ospitalieri. Sunt foarte satisfăcut că am semnat acordul de parteneriat și aștept cu nerăbdare să trecem la treabă”, a spus Vasilică Diaconu, primarul comunei Măgurele.
„Vom reveni curând aici, împreună cu o delegație mai mare de consilieri și cu ansamblul folcloric al comunei noastre, la inaugurarea centrului cultural. După aceea, normal, îi vom invita și noi să ne viziteze comuna, ca între frați, nu-i așa?”.
Ionuț Nicolae Dumitru, primarul comunei Gorgota a spus că rar i-a fost dat să vădă „oameni atât de calzi, atât de primitori, dornici de a se „agăța” de tot ceea ce ține de țara-mamă, precum cei din satul Cenac, raionul Cimișlia. Astfel că solicitarea noastră de ne înfrăți cu ei a fost doar o simplă formalitate: văzut, plăcut, semnat – cum se spune. Sper ca proiectele economice, culturale și sociale, pe care le-am discutat cu domunul primar și consilierii săi, să prindă cât mai repede viață, spre binele cetățenilor din ambele localități”, a mai spus acesta.
Valentin State, primarul comunei Dumbrăvești a declarat că a venit în Rep. Moldova, „în Basarabia străbună”, doar să vădă cam ce se întâmplă pe aceste „pământuri românești”.
„Am avut șansa să cunosc, prin jurnalistul Ioan Popescu, un român „bolnav” de românism, prof.univ.dr. Vasile Șoimaru. Cu ajutorul domniei sale sper să înfrățesc comuna Dumbrăvești, cu cele câteva sate de aici cu numele de Mălăiești știute de domnia sa, așa cum se numește și satul prahovean ce aparține de comuna noastră. La rândul meu să-i ofer dlui prof. Șoimaru vreo două poze și câteva gânduri ale unor supraviețuitori ai masacrului de la Cotul Donului, pentru ediția a doua a cărții sale cu acest titlu, aflată în pregătire. În comuna moldovenească Abaclia, cu care ni s-a propus să ne înfrățim, am văzut un monument al eroilor români din acest sat, cu numele lor pe plăcuțe scrise în limba rusă, limba ocupantului! Cetățenii și directoarea școlii cu care am discutat despre acești eroi ai satului au primit cu bucurie propunerea mea de a schimba toate aceste plăcuțe, cu plăci de marmură și înscrisuri în limba română, pe care am să le fac în România și să le ofer gratuit comunei Abaclia.
Am înțeles că acest lucru trebuie discutat în consiliul local… Eu aștept să mi se trimită numele tuturor eroilor, în Limba Noastră cea Română, așa cum este denumită sărbătoarea din 31 august. Despre care, cu regret am auzit că cineva de la putere ar fi propus scoaterea cuvântului ”română”, deoarece în Constituție scrie că limba oficială a statului este limba moldovenească!”
Pentru InfoPrut: Ioan Popescu, Ploiești
