Fundația Europeană Titulescu a organizat joi masa rotundă cu tema ,,Istorie şi actualitate în destinul românilor de dincolo de Prut”, eveniment prilejuit de lansarea volumului ,,Problema Basarabiei în lumina principiilor actelor juridice internaționale (contribuţii la cunoaşterea raporturilor diplomatice româno-ruse)”, semnat de Dumitru Th. Pârvu.
Lucrarea de la care au pornit discuțiile despre spațiul dintre Prut și Nistru a fost reeditată de cunoscutul istoric Ion Constantin, preocupat în mod constant de problematica Basarabiei, dar și a Poloniei. ,,Problema Basarabiei în lumina principiilor actelor juridice internaționale (contribuţii la cunoaşterea raporturilor diplomatice româno-ruse”) reprezintă o sinteză care tratează subiectul dintr-o dublă perspectivă, istorică și juridică. Totodată, este teza de doctorat în drept susținută de Dumitru Th. Pârvu, în februarie 1944, la Facultatea de Drept -Secția Politico-Economică a Universității „Regele Ferdinand I” din Cluj-Sibiu, cu o comisie având ca președinte pe juristul Gheorge Sofronie și din care au mai făcut parte prestigioșii profesori universitari de drept: Aurelian Ionașcu, Tiberiu Moșoiu, Cristofor Coroan și Erast Tarangul. Această valoroasă lucrare a apărut în tiraje restrânse, în anii 1943 și, respectiv, 1944, la Tipografia Școalei Superioare de Război din București, fiind însă puțin cunoscută chiar și în rândul specialiștilor, dat fiind faptul că, în timpul regimului comunist, s-a aflat printre cărțile interzise în bibliotecile din România, a precizat chiar îngrijitorul acestei edițiii.
La evenimentul găzduit de Casa Titulescu au participat domnii Mircea Druc, Tudor Panțîru, Ion Negrei, Ion Constantin, Ioan Scurtu, Gheorghe Cojocaru, Petre Otu și alți istorici, diplomați și studenți interesați de tematica abordată.
Prof. univ.dr. Ioan Scurtu și-a exprimat părerea în acest context că ,,restabilirea adevărului devine o necesitate absolută” în ceea ce privește partea de răsărit a Moldovei. De asemenea, a atras atenția asupra faptului că, din nefericire, ,,în România actuală, istoria este tratată cu desconsiderare” și că Istoria românilor ca disciplină a dispărut din școlile din România. ,,Lucrarea de față este un efort care se înscrie într-un program pe care Ion Constantin, împreună cu colegii de la Chișinău, îl fac de multă vreme”, a punctat Ioan Scurtu.
Moderatorul evenimentului, fostul premier al României, Adrian Năstase, a menționat că România va susține în orice instanță dosarul Basarabia, indiferent de calea pe care aceasta o va alege în viitor. În ceea ce privește perspectiva apropiată, a parafării Acordului de Asociere la UE, Năstase a afirmat că Republica Moldova va parafa la pachet cu Ucraina.
,,Republica Moldova se află în pragul aderării la UE și între ultimele restanțe pe care le înregistrează ea se află și lipsa de pregătire pe linia cărților, care ar deschide accesul în comunitatea europeană. Nu s-au scris, nu s-au tipărit lucrări noi. (…) Lucrarea de față este un instrument destul de eficient pentru momentul de față, deoarece istoria în Republica Moldova este marginalizată – dacă la începutul anilor 90 am avut Istoria românilor și Istoria universală, comuniștii au avut tentativa de integrare a acestora, în concepția sovietică, și mai proaspăt, din 2012, avem un curs de istorie integrată, într-o combinație de Istoria românilor cu cea universală. În Basarabia a fost grav afectată conștiința națională. Și în continuare, deși va adera Republica Moldova la UE, problemele acestea de identitate vor rămâne și se vor manifesta mai departe deoarece nu vor dispărea oponenții aderării și se vor face tentative de deformare a istoriei în spațiu basarabean”, a menționat viceprim-ministrul de la Chișinău Ion Negrei. De asemnea, acesta a ținut să amintească faptul că Republica Moldova este un stat atipic, care nu și-a înregistrat în niciun act de identitate caracterul ei național. ,,Doar în Declarația de Independență se face referire la limba română, dar în alte acte constitutive, precum Constituția, nu apar referiri la caracterul național. Noi încă din 1998 am format, colective mixte, care au elaborat manuale de Istoria românilor și universală pentru școlile din Republica Moldova, care au fost excluse din învățământ de către comuniști și care nu au revenit pe băncile elevilor”, a mai spus acesta.
Istoricul Tudor Panțîru a observat că volumul reeditat oferă cititorului posibilitatea de a reflecta asupra valabilității actelor juridice în ziua de astăzi. Totodată, Panțîru s-a referit în discursul său la Declarația de Independență a Republicii Moldova, pe care ,,partea conștientă a Parlamentului de la Chișinău a adoptat-o ca un prim pas necesar în procesul de unificare a României cu Basarabia. Din păcate, nu a fost făcut pasul doi, a mai remarcat acesta. ,,Să ne facem datoria față de neam și țară, acolo unde ne aflăm. (…) Fără cunoașterea istoriei nu avem viitor”, a încheiat Panțîru.
Istoricul Petre Otu este de părere că problema Basarabiei nu este încă rezolvată, în pofida tuturor normelor juridice și că spațiul dintre Prut și Nistru a fost întotdeauna un baromentru de echilibru de putere la nivel european.
George G. Potra a amintit în intervenția sa despre Nicolae Titulescu, care s-a opus chiar interlocutorilor români care au acceptat să discute cu URSS despre Basarabia ca o problemă în dispută. ,,Titulescu discută despre un nou pod în Basarabia, dar nu despre statutul ei. Poate mai mult ca oricând trebuie discutat despre statutul integral al Basarabiei. (…) Problema nu este a opțiunii Chișinăului, ci a etosului acestei populații. Dacă noi trebuie să recâștigăm un efort de construcție și reconstrucție spirituală, prin creștinism. Trebuie să îi apropiem de apartenența la o unitate, nici intrarea în UE nu va fi succes, chiar dacă formal se vor integra”, a specificat acesta. De asemenea, Potra a precizat că ,,oamenii mărunți sunt importanți, nu oamenii politici, care sunt pasageri, cei mici nu trădează, căci nu au unde fugi, ei trebuie câștigați”.
,,Prin ‘90, noi, cei de la Chișinău și de la București, eram bucuroși că discutam și susțineam Perestroika lui Gorbaciov. Astăzi, de asemenea, suntem bucuroși că discutăm tot împreună despre integrarea Republicii Moldova în UE. Eu susţineam Perestroika fiind unionist, la Unire mă gândeam, nu la altceva. Pentru mine, Perestroika era o circumstanţă istorică, în care, susţinând-o cu trup şi suflet, credeam că vom realiza ceea ce aveam în gând – spulberarea imperiului. Nu ne trebuia nouă, unioniştilor, românilor basarabeni şi nord-bucovineni, Perestroika şi succesul acesteia”, a declarat prim-ministrul Mircea Druc în cadrul mesei rotunde.
Aici puteți citi lucrarea ,,Problema Basarabiei în lumina principiilor actelor juridice internaționale (contribuţii la cunoaşterea raporturilor diplomatice româno-ruse)”, de Dumitru Th. Pârvu.
Foto: Iulia Modiga/InfoPrut
Text: Iulia Modiga, Sergiu Dan
