Marți, 25 martie, a avut loc, la Senatul României, conferința „Republica Moldova post-Vilnius. Liberalizarea regimului de vize”, conferință la care au participat politicieni de pe ambele maluri ale Prutului, europarlamentari români, reprezentanți ai organizațiilor studenților basarabeni, dar și ai mediului academic.
La conferință au luat cuvântul, printre alții, Renate Weber, europarlamentar român, Viorel Badea, senator în Comisia românilor de pretutindeni, Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului din România, Iurie Reniță, ambasadorul Rep. Moldova la București, Mihai Ghimpu, președintele Partidului Liberal din Rep. Moldova, Mihai Răzvan Ungureanu, senator, Radu Carp, prof. univ. dr. Facultatea de Științe Politice, Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale din cadrul Academiei Române. Redăm mai jos câteva intervenții.
Viorel Badea a declarat, în deschiderea evenimentului, că „rapiditatea succedării evenimentelor din bazinul Mării Negre ne motivează pe noi în acțiunea pe care o avem în ceea ce privește românii din Rep. Moldova”. Ulterior, senatorul a subliniat că subiectul Rep. Moldova trebuie tratat ca făcând parte din politica internă a României. Badea a făcut referiri la noțiunea de „neam” și a îndemnat la implicare de ambele părți, politicieni și cetățeni români.
Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului României, a subliniat că Rep. Moldova, din punctul de vedere al proceselor instituționale și al proceselor de integrare, a devenit „țara cea mai apropiată de Uniunea Europeană”.
„Aici trebuie să remarc un element cheie, și anume eliminarea vizelor pentru cetățenii moldoveni, alături de parafarea la Vilnius a Acordului de asociere la Uniunea Europeană; (acestea) sunt niște semnale extrem de puternice de deschidere către Rep. Moldova și, dacă vreți, o invitație de a continua procesul de aderare la Uniunea Europeană”, a mai spus acesta.
„Și în contextul geopolitic actual și a crizei din Crimeea, cred că cu toți putem să apreciem aceste opțiuni pe care Moldova le-a luat, care presupun o consolidare a statutului Rep. Moldova și evident posibilitatea ca ea să meargă mai departe pe drumul reformelor politice, administrative, judiciare pentru ca în final să devină parte a marii familii europene”.
Totodată, președintele Senatului a subliniat că, prin eliminarea vizelor, cetățenilor Rep. Moldova li se respectă libertatea de circulație și astfel, prin faptul că pot cunoaște realitatea din statele europene, își pot schimba mentalitatea.
Pe de altă parte, Tăriceanu a avertizat că procesul aderării la UE nu este ireversibil, din păcate, dând ca exemplu Armenia și Ucraina. Cu toate acestea, România va sprijini necondiționat Rep. Moldova.
Politicianul român a mai precizat că „minoritățile naționale din Moldova nu au de ce să se teamă de aderare, UE este un spațiu al multiculturalismului, unde fiecărui popor i se respectă drepturile”. Călin Popescu-Tăriceanu și-a încheiat discursul prin a spune că „românii pot și trebuie să aibă un viitor comun”.
Renate Weber, reprezentant în Parlamentul European, a oferit câteva detalii mai puțin cunoscute din spatele deciziei de a înlătura vizele pentru cetățenii de peste Prut. Weber a precizat că propunerea a avut o majoritate absolut copleșitoare la vot atât în Comisia juridică, dar și în plenul Parlamentului European. Europarlamentarul a mai spus că modificare legislației este în beneficiul ambelor părți. În plus, Weber a ținut să precizeze că autoritățile de la Chișinău au jucat un rol important în acest context. Modificarea legislației a fost un „pas care a încununat un efort de câțiva ani pe csre l-a făcut Rep. Moldova în colaborare cu partenerii europeni. Republica Moldova a făcut eforturile necesare, nu a fost un cadou făcut de Uniunea Europeană”. Ca și antevorbitorii săi, Renate Weber a subliniat că Rep. Moldova poate conta pe sprijinul României.
Iurie Reniță, ambasadorul Rep. Moldova la București, a afirmat că liberalizarea regimului de vize este unul din avantajele cele mai tangibile pentru cetățenii Rep. Moldova. „Parafarea acordului de asociere plasează Rep. Moldova într-o nouă condiție și situație istorică”. Reniță a mulțumit tuturor instituțiilor statului român pentru sprijinul constant și consistent acordat Rep. moldova în procesul de integrare europeană. „Rep. Moldova este o țară prin excelență europeană și dacă cineva mai are dubii,e cazul să-și schimbe opinia”, a mai spus acesta.
Mihai Ghimpu, președintele Partidul Liberal din Rep. Moldova, a subliniat faptul că Rep. Moldova merge pe un singur drum, „calea europeană”. Politicianul a ținut să precizeze că această alegere se datorează tinerilor care au ieșit în stradă pe 7 aprilie (2009), cetățenilor Rep. Moldova care au votat coaliția pro-europeană și politicienilor care s-au implicat în acest sens.
Mihai Răzvan Ungureanu a declarat că misiunea României „rămâne aceea de a-i sprijini pe cetățenii Rep. Moldova pentru a deveni parte a comunității europene”.
În acest sens, senatorul a spus că solicită autorităților de la Bruxelles „să răspundă pozitiv, cu maximă urgență”, la cererea Rep. Moldova de aderare la Uniunea Europeană, depășind toate piedicile puse de criteriile de admitere.
„La vremuri extraordinare, măsuri extraordinare”, a completat el.
„România trebuie să continue să sprijine la modul cel mai ferm cu putință parcursul european al Rep. Moldova. România și Rep. Moldova trebuie să se găsească la termen ca state membre UE, iar realizarea acestui eveniment trebuie să rămână un important obiectiv al acțiunilor de politică externă de la București”.
Ungureanu consideră că includerea Rep. Moldova în marea familie europeană este „proiectul național al României, proiect asumat în 2014”.
Dan Dungaciu a discutat despre starea de fapt din Rep. Moldova, comentând pe marginea unui sondaj de opinie realizat recent.
„Lucrurile rămân așa cum știam, o treime din cetățenii Rep. Moldova nu votează, o treime votează expresiile politice ale Vestului, o treime expresiile politice ale Estului”, a precizat directorul ISPRI. „Coaliția pentru Europa care guvernează acum Rep. Moldova nu câștigă alegerile, alianța pentru integrare europeană câștigă alegerile sau le poate câștiga”.
O chestiune interesantă, a arătat Dungaciu, este faptul că în rândul cetățenilor Rep. Moldova prinde contur tema NATO, o temă care este posibil să fie inclusă în agenda politică, în condițiile în care 25% dintre cetățenii de peste Prut s-au declarat pentru integrarea Rep. Moldova în NATO. Sociologul a mai atras atenția asupra faptului că recensământul va deveni subiect de campanie electorală.
Conferința „Republica Moldova post-Vilnius. Liberalizarea regimului de vize” a fost organizată de Organizația Studenților Basarabeni cu sprijinul Comisiei Românilor de pretutindeni din Senatul României. Evenimentul face parte dintr-o serie de activități din cadrul Festivalului Zilele Basarabiei, aflat la a VII-a ediție.
