Deși guvernul pro-european de la Chișinău s-a lovit mereu de criticile celor două regiuni pro-rusești, regiunea transnistreană și Găgăuzia, pe 27 iunie Rep. Moldova a semnat două acorduri cu UE care îi i-ar putea facilita atât aderarea la uniune, cât și la NATO.
John Haines, expert al Foreign Policy Research Institute, remarca faptul că poziția strategică a Rep. Moldova- între România și Ucraina- o situează la mijlocul competiției regionale dintre NATO și Rusia. Într-un articol recent acesta a analizat situația dintre Găgăuzia și Rep. Moldova, după ratificarea Acordului de asociere.
Analistul amintește că Mihail Formuzal i-a cerut conducerii de la Chișinău să amâne semnarea acordurilor cu UE până la sfârșitul anului când sunt programate alegerile. Acesta a amenințat că regiunea găgăuză își va declara independența dacă politicienii nu vor asculta această cerință. „Avem multe întrebări referitoare la document, inclusiv impactul pe care l-ar avea asupra relațiilor noastre cu Rusia. Situația nu va arăta bine dacă elita politică din această țară se schimbă și Moldova renunță la acordurile cu UE”, a spus Formuzal.
Din perspectiva României, dacă Găgăuzia s-ar alipi la Bugeac prin intermediului unui coridor prin Bender, noua republică autonomă Transnistria-Odesa s-ar apropia ca întindere și populație de Rep. Modova și ar avea șanse mai mari să devină mai viabilă din punct de vedere economic datorită accesului la Marea Neagră și la Dunăre. Instalarea forțelor rusești atât de aproape de portul Constanța și de aeroport ar bloca aceste poziții strategice, un lucru pe care UE și NATO ar trebuia să-l ia în considerare.
Totodată Haines reamintește că, recent, conflictele regionale din Crimeea și regiunea transnistreană au fost subiecte de ceartă între Rusia și NATO mai ales că Moscova consideră că extinderea NATO vine în conflict cu interesele rusești.
Expertul consideră că Republica Moldova este spațiul unde se întâlnesc interesele reale sau pretinse ale Rusiei și ale membrilor NATO și subliniază că Rusia ar fi avantajată dacă s-ar isca un conflict din cauza membrilor NATO.
Haines reamintește că, dintre aceștia, România a fost deseori criticată pentru discursul său referitor la „un singur popor, două state” din cauza consecințelor pe care acest discurs le-ar putea avea.
Vă invităm să citiți analiza integral aici.