Mihai Ghimpu a refuzat să anuleze decretul său cu privire la proclamarea zilei de 28 iunie ca dată a ocupației sovietice. Iată ce crede despre acest eveniment al vieții politice de la Chișinău politologul rus Leonid Mlecin, invitatul emisiunii “Opinie deosebită” din 28 iunie 2010 a postului de radio rus Vocea Rusiei:
“Aceste evenimente istorice împart și au împărțit pentru totdeauna atât în Moldova cât și în Statele Baltice populația în cei care sunt de părere că intrarea trupelor sovietice în 1940 a fost ocupație și în cei care consideră un lucru bun anexarea la Uniunea Sovietică. Nu se va trece peste acest lucru nici în Statele Baltice și nici în Moldova. Evenimentele acelor ani sunt cunoscute din cauza desecretizării pactului Ribbentrop-Molotov. Părțile au convenit ca Basarabia să revină Uniunii Sovietice. Documentele cu privire la acest lucru au fost publicate, toate discuțiile lui Molotov cu ambasadorul roman, toate declarațiile. Simplu: au convocat ambasadorul, i-au comunicat că armata sovietică va intra pe aceste și gata. Românii au apelat la nemți, dar conducerea germană a răspuns că este în totalitate de acord cu Uniunea Sovietică și armatele au intrat. Românii nu s-au împotrivit, armatele lor s-au retras, iar această regiune a intrat în componența Uniunii sovietice. ….
Nemții au fost iritați de faptul că în afară de Basarabia armatele rusești au intrat și în Bucovina. Din această cauză au avut loc dispute. Ambasadorul german l-a atenționat pe Molotov că nu există nicio înțelegere asupra acestui teritoriu. Nemții s-au supărat și au recurs la semnarea unui pact de garanții cu România, care la rândul său a dus la iritarea Uniunii Sovietice, explică Leonid Mlecin. Molotov l-a invitat pe ambasadorul german Shulenburg și l-a întrebat: “De ce ați oferit garanții României?” Acesta la rândul său a răspuns: “Vă deranjează acest lucru? Doar nu intenționați să atacați România sau, totuși, intenționați?” Hitler era preocupat de faptul că România deținea importante cantități de resurse petroliere, care acoperea o parte din necesitățile Germaniei. S-a speriat că Stalin va pune mâna și pe petrol. Acest lucru nu s-a mai întâmplat, doar că Basarabia și Bucovina au fost anexate.
Istoria acestor teritorii este complicată. Cândva ele au fost parte a Imperiului Rus. După revoluție, după primul război mondial Armata Roșie nu a reușit să le mențină, dar mereu și le-a dorit, deși au recunoscut că ele aparțin României, după multe dispute. Au dorit să le recucerească și le-au recucerit.”
Leonid Mlecin a mai adăugat că Stalin nu dorea să știe despre problemele cu care se confruntă populația și a refuzat să ia măsuri atunci când i s-a adus la cunoștință că există cazuri de canibalism, iar oamenii nu mai aveau ce să mănânce. Înainte de a se începe războiul oamenii duceau un trai decent, după aceasta, când armata sovietică a trecut din nou pe aceste teritorii, nu au mai găsit nimic… .