Joi, 1 septembrie, a avut loc lansarea volumului “Republica Moldova de la Perestroikă la independenţă, 1989-1991. Documente secrete din arhiva CC al PCM”. Evenimentul a avut loc în incinta USM, sub auspiciul Centrului de Studiere al Totalitarismului şi a reunit cercetători, personalităţi publice, studenţi, dar şi persoane interesate de fenomenul totalitarismului. Volumul a apărut cu susţinerea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.
Profesorul Gheorghe Palade a fost cel care a lansat prezentarea, referindu-se la conţinutul consistent al volumului. Respectiv, acesta s-a referit la activitatea Cenaclului Alexe Mateevici care şi-a avut bazele în cenaclurile de la facultăţile din Chişinău, dintre care au fost menţionate cenaclurile Asachi, Haşdeu, Eminescu. Reprezentanţii acestor grupuri de studenţi au început protestele paşnic, prin intonarea unor melodii interzise, prin recitarea versurilor poeţilor interzişi de regimul ruso-sovietic, prin discuţii libere şi publice etc. Aceştia îşi cereau drepturile şi îşi puneau întrebări, lucruri fantastice pentru acea perioadă, cu atât mai mult cu cât Partidul încă era condus de la Moscova. De asemenea, documentele conţin caracteristici făcute de turnătorii Partidului liderilor Mişcării de Eliberare Naţională, dintre care Anatol Şalaru, Dumitru Maxim, grupul Ghimpu, Usatiuc şi Graur, dar şi alţii. Mircea Snegur, o figură centrală în acea perioadă, este şi el prezentat în volum drept unul dintre cei mai proeminenţi lideri şi administratori, fapt confirmat mai târziu, când a fost ales preşedinte al republicii. Tot Snegur este cel care lupta cu unii dintre colegii din Comitetul Central care nu acceptau schimbările în interes naţional. Dintre aceşti oponenţi, sunt menţionaţi Eremei şi Semionov. Toate acestea au fost enunţate în contextul în care Comitetul devenea parcelat, eterogen, format din mai multe grupuri,. Un alt amănunt interesant ţine de faptul că Ion Hadârcă, vice-preşedinte de Parlament la acea vreme, a condamnat puciul de la Moscova pe 19 august 1991, gest foarte periculos în acel moment. Majoritatea celorlalţi membri ai Parlamentului, însă, au condamnat puciul de abia în 24 august, când lucrurile deveniseră clare şi nu mai comportau riscuri deosebite. Cu alte cuvinte, volumul are o importanţă considerabilă pentru demascarea unor lideri de atunci care şi-au asumat în mod diversionist rolul de făuritori ai Independenţei RM faţă de URSS.
Profesorul Şarov, unul dintre autorii volumului, a venit cu unele detalii privind desfăşurarea cenaclului Mateevici, în cadrul căruia se întâmpla ca să fie adresate din mulţime sute, iar uneori chiar mii de întrebări. Aceste date se regăsesc în rapoartele activiştilor de partid din acea perioadă, alături de propuneri ale acestora privind anihilarea activităţii liderilor naţionali.
Profesorul Igor Caşu, celălalt co-autor al volumului, a dezvăluit anumite elemente din procesul de creare a cărţii. Respectiv, acesta a menţionat că din 35000 de pagini de documente identificate în arhive, au fost selectate spre publicare 650 de documente, cele mai importante şi care comportă anumite noutăţi, date concrete, dar şi nume.
Către finalul evenimentului a vorbit Dumitru Maxim, liderul Ligii Democrate a Studenţilor din acea perioadă, organism de la care a pornit mişcarea de eliberare naţională. Acesta a accentuat rolul tinerilor, în special al celor de la ştiinţele sociale, dânsul fiind absolvent de istorie al USM.
Lansarea s-a încheiat printr-o sesiune de întrebări şi discuţii libere între participanţi.
Apariţia volumului marchează un nou moment de referinţă în procesul de reconciliere naţională, prin contribuţia comunităţii ştiinţifice. De asemenea, evenimentul este cu atât mai important cu cât volumul prezentat este primul dintr-o serie de culegeri care îşi vor face apariţia până la sfârşitul anului.
Autor: Tudor Cojocariu
Sursa: Arena.md