InfoPrut.: În ce sens, credeţi că acest Consiliu al Unirii ar putea fi transformat, la un moment dat, prin intermediul PNL-ului – pentru că PNL-ul este cea mai cunoscută formaţiune din acest consiliu – într-o mişcare politică? Luaţi în considerare o astfel de mutare?
Vitalia Pavlicenco: Da. Într-o mişcare, nu ştiu dacă înregistrată, dar într-o mişcare, da! Pe care cred că o vom numi ,,Unirea”. ,,Mişcarea Unirea” (acest lucru îl vom hotărâ după 16 mai). De acum pe Facebook, pe altele, noi băgăm chestia asta. De ce? Pentru că în Republica Moldova nu ştiu care va fi decizia Curţii Constituţionale şi noi riscăm mereu numai să ne judecăm. De ce noi, mişcare asta, Vrem Unirea, care va fi o rezultantă a activităţii membrilor Consiliului Unirii, va fi o mişcare care va conduce la propulsarea unor partide unioniste în Parlament sau a unei liste naţionale pe lista unui partid. De exemplu, pe lista unui partid sau a unui bloc, poate fi PNL cu listă naţională, care să reprezinte mai mulţi din Consiliul Unirii. Poate fi blocul PNL-PNR, cu listă naţională. Dacă va veni PL-ul, pe această platformă poate fi blocul PL-PNL-PNR sau Blocul Unitaţii Naţionale, BUN, sau Alianţa Unităţii Româneşti, AUR, sau Blocul Naţional, BN. Ar fi bine să vină şi PLDM, dar nu cred pentru că ei devin un partid mai mult agrarian, un fel de PD 2, PDAM 3, PCRM 4, într-un final, sau chiar PAD-ul lui Godea. Nu mai sunt identităţi politice în Republica Moldova. PAD-ul n-are identitate. PAD-ul va deveni un PLDM 2, un PD 3, un PCRM 4. Nu are şanse PAD-ul. Identităţile europene, centriste, democrate, alternative ş.a.m.d. nu au putere, nici chiar cu bani. De aceea, mesajul ăsta naţional e foarte bun, corespunde aspiraţiilor noastre, este cea mai scurtă cale de intergrare în NATO şi UE, prin unirea cu România, este restabilirea adevărului istoric faţă de acest pământ şi de aceşti oameni, care, practic, sunt cobai aici de 200 de ani. Ca să nu mai vorbim că anul 2012 este un an absolut deosebit, când se împlinesc 200 de ani de la raptul Basarabiei de către Imperiul Rus. Şi, practic, noi de aceea ne-am activizat şi noi, de exemplu PNL, am mers absolut consecvent, sistematic, perseverent pe calea aceasta. Pentru că aşa cum am spus, am lansat uniunea interstatală România-Republica Moldova, am lansat mesaj unionist, am participat la referendum cu mesaj unionist, am participat la alegerile electorale 28 noiembrie 2010 cu mesaj unionist, am făcut acţiuni unioniste, am făcut congres unde am fixat obiectivul politic al unirii, am început unificare forţelor unioniste, consolidarea forţelor lor, am creat platforma Consiliul Unirii. Este absolut consecvent totul.
I.P.: Au fost considerate atât Mişcarea Naţional-Creştină, cât şi cea reprezentată de Noua Dreaptă extremiste, aici, la un moment dat. Nu vă temeţi, cumva, că veţi fi asociată cu aceste mişcări percepute drept radicale, extremiste?
V.P: Este o problemă de percepţie din partea statului, pentru că fiecare trebuie judecat după acţiuni, nu după intenţii. Şi aici totul se rezolvă, pentru că dacă tu faci declaraţii care nu îndeamnă la ură, la rasism, la toate celelalte, dar chemi ca să se restabilească adevărul istoric nu văd de ce ar trebui să ne temem, să ne conformăm cu această percepţie. Noi trebuie să schimbă această percepţie, ca să nu mai spun că Noua Dreaptă este înregistrată oficial în România. În Republica Moldova, Mişcarea Naţional-Creştină. Acum, vreau să vă spun că în PNL sunt oameni de toate naţionalităţile. Vă dau exemplu, noi avem, unii spun moldoveni de toate naţionalităţile, pentru că ăsta e cetăţenia, nu naţionalitatea, aşa cum ne bagă nouă ruşii pe gât. Deci, noi avem moldoveni românii, moldoveni ruşi, moldoveni ucraineni, moldoveni bulgari, moldoveni rromi, moldoveni evrei, moldoveni africani. Pentru că şi John Onoje a intrat în partidul nostru. La noi se pregăteşte lansarea aripii românilor rusolingvi, pe lângă PNL, care va colabora cu lipovenii şi cu cetăţenii de origine rusă din România. Sondajele arată în mod clar, nu sunt sondajele PNL, ci cele de la IMAS, arată că înainte de 28 noiembrie 2010, pentru partidul unionist PNL, cu mesaj absolut clar spus, şocând societatea votau 2,5 ruşi şi 1,5 români. Astăzi, ultimul sondaj care a fost arată că 3 votează ruşi şi 1 român în Republica Moldova. Asta vă spune ceva. Sunt sondaje oficiale. Pagini pe Internet. Acum, de ce e aşa? Haideţi să ne lămurim. Problema este că românii noştri basarabeni au fost oprimaţi, distruşi metodic şi li s-a băgat românofobia în suflet, în măduva oaselor. Au fost mereu distruşi şi marginalizaţi prin asta. Deci, ei au devenit din păcate românofobi şi noi, prin activitatea noastră, scoatem românofobia din ei. Ruşii, din păcate, au fost încurajaţi să fie liberi. Ei n-au fost persecutaţi, n-au fost maginalizaţi şi ei ştiu foarte bine unde e adevărul. Eu cunosc ruşi care îmi spun: ,,Doamna Pavlicenco, eu când mă duc în România mă simt un om liber, eu poate vorbesc mai puţin româna bine, dar pe mine românii mă apreciază că vorbesc atât cât vorbesc şi mă ajută să vorbesc mai bine.”. Deci, în felul ăsta vreau să vă spun că noi avem şi politici, propuneri concrete pentru rusolingvi, venite chiar de la ei. Ceea ce este foarte important. Vă dau exemplu. În Găgăuzia pentru noi au votat, partid unionist, Găgăuzia care este rusolingvă, 180 de oameni, pentru PL, partid parlamentar, au votat 300. Am avut întâlniri cu găgăuzi rusolingvi, ştii ce spun ei? Îşi iau cetăţenia română, vor consulat romănesc la Comrat, ca să nu se înghesuie la Cahul şi vor să se unească cu România şi au spus că politicile lui Formuzal, care şi-a înregistrat un partid regional, al regiunilor, iată, ăsta fiind în contradicţie, în opinia noastră, cu articolul 32 din Constituţie în privinţa separatismului. Au spus că politiciile astea nu sunt politicile noastre. Sunt jocuri politice şi interese meschine. Interesele şi ale lui Filat, care e prieten cu Formuzal şi care a spus că Filat e bun de preşedinte, clar că nu întâmplător. Mai departe, vă dau Transnistria. În Transnistria foarte mulţi îşi iau cetăţenie română. Unii prin metode mai deschise, mai bune, alţii, probabil, probabil spun, prin metode nelegale. Ceea ce s-a descoperit acum şi la Autoritatea Naţională a Cetăţeniei. Lucuru foarte regretabil. Acum, cei care au rădăcini în Republica Moldova din Rusia vin şi valorifică această oportunitate şi îşi iau cetăţenie română, pentru că ei ştiu că din Rusia ei niciodată nu vor ajunge în Europa. Astăzi ei nu pot spune chestia asta deschis, dar noi ştim că ei îşi iau şi ei ştiu că acest stat va ajunge integrat în România. Şi ei au venit la noi, la PNL, şi ne-au spus ,,Dumneavoastră faceţi politici pentru basarabenii români, dar pentru noi, alogenii, alolingvii, ce politici aveţi?”. Pentru noi să propuneţi să ne dea şi nouă cetăţenie română, cei care nu putem să intrăm pe uşa din spate şi cei care am vrea ca mesajul lui Traian Băsescu, cel care a spus clar că el ar dori ca să ia cetăţenie română toţi cetăţenii Republicii Moldova în graniţele recunoscute de ONU la constituirea statului. Fapt care include şi Transnistria. Asta nu înseamnă paşaportizarea românească a transnistrenilor. Asta înseamnă o oportunitate pe care dacă vreo o valorifici, dar dacă nu vrei, n-o valorifici. Mai ales că luarea, dobândirea cetăţeniei române de către transnistreni, indiferent de faptul că sunt români acolo, că sunt 40%, sau ucraienieni sau ruşi, asta ar înseamna tripa integrare a lor într-un spaţiu civilizat: integrarea în Republica Moldova până la unirea cu România, integrarea în România, integrarea în UE, în spaţiul euro-atlantic, NATO şi UE. Care e problema? Pentru că Rusia nu este model de democraţie, nici economic, nici politic. Eu am participat la Centrul Marshall exact la un semniar de două săptămâni pentru conducător de rang superior, unde au venit persoane foarte cunoscut din Rusia, din sfera asociativă, care vorbeau şi spuneau cu limba lor că în Rusia nu este posibil să construieşti democraţie. Rusia nu poate fi stat democratic. Rusia are o democraţie sui generis. Aşa cum vrea ea, cu o democraţie dirijată. Deci, asta a fost discuţia, dacă în Ucraina şi Rusia poţi construi un stat democratic. De aceea pentru noi nu este model Rusia. Rusia nu oferă modele. Rusia este o ţară degradată.
I.P.: Oferă locuri de muncă, oferă burse destul de multe.
V.P: Locuri de muncă cu viitor negru, pentru că cei care muncesc acolo ajung să nu vină în sicrie. Ei nu vor avea pensii, pentru că ei nu lucrează raportabil la fondul social şi nu vor avea pensii. Cei care lucrează în Europa, ăştia cel puţin care intră în legalitatea, ei vor avea pensie sau europenii sau poate vor avansa relaţiile Republicii Moldova un punct din programul PNL, cu care de fapt încheiem programul este că, Republica Moldova până la unirea cu România, să aibă acorduri semnate cu toate ţările unde muncesc basarabenii noştri. Sigur că în acest sens România încă are foarte multe datorii faţă de Republica Moldova, ea nu este activă ca să deschidă piaţa muncii pentru basarabeni. Nu este activă pentru colaborări, pentru investiţii în economie. Noi înţelegem, nu vin investitorii, dar oricum noi am salutat prima şedinţă comună a celor două guverne româneşti, noi aşa considerăm şi considerăm că poate asta va servi ca o deschidere, pentru ca să vină mai multe investiţii si să nu vină alte investiţii ruseşti care, pur şi simplu, ne aservesc.
I.P.: Vreau să vă mai întreb legat de o potenţială sau poate prezentă, chiar, colaborare cu Partidul Poporului al lui Dan Diaconescu. Ştiu că dumneavoastră aţi fost invitată la congresul acestei formaţiuni. În ce măsură vă leagă sau ce anume v-ar lega de acest partid? Ştim că există stipulat în programul politic, al formaţiunii lui Dan Diaconescu, unirea, unitatea românilor şi unirea cu Republica Moldova în mod specific.
V.P: Vreau să vă spun că politica noastră şi atitudinea noastră a fost mereu aceeaşi. Poziţia noastră a fost aşa: noi colaborăm cu toate partidele româneşti din România, toate partidele politice din România, exceptând partidele de stânga, comuniştii. Noi nu considerăm că PSD-ul din România este partid comunist sau partid roşu. Eu îl cunosc pe Ion Iliescu, pe Adrian Năstase, care mi-au dat Ordin fără ca eu să ştiu, nu am ştiut că voi avea un Ordin din partea statului, îl cunosc pe Mircea Geoană, îl cunosc pe Titus Corlăţeanu, Mircea Ioan Paşcu şi pe alţii. Din partea naţional-liberalillor cunosc foarte multă lume: Teodor Meleşcanu, Norica Nicolai, Cristi Buşoi. Din PDL îl cunosc pe Stolojan, pe Badea, pe alţii. Acum, am vrea foarte mult ca partidele din România să aibe aplecare şi interes faţă de partidele din Republica Moldova. Noi judecăm partidele din România prin prisma atitudinii şi poziţiei faţă de problemele basarabenilor. În acest context, noi avem în Biroul Permanent Central pe domnul Gheorghe Viţă, care se ocupă de problemele cetăţeniei şi a propus două proiecte de lege pentru Parlamentul României care să recunoască implicit dreptul basarabenilor la cetăţenie, cu atât mai mult cu cât legile care au fost la început când noi am făcut parte din România, acest pămînt, nu au fost anulate. Ele au rămas valabile. Ele nu sunt aplicate de către statul român. Acest domn, Gheorghe Viţă, este preşedintele departamentului juridic al Forului Democrat al Românilor. Este membru al BPC al PNL şi este preşedintele filialei Basarabia din România a PPDD. El a venit la noi cu ideea să avem relaţii pe faptul că PPDD promovează şi pledează pentru unirea Republicii Moldova cu România sau unificare acestor două state. Noi nu avem un acord politic cu niciun partid. Am vrea să avem acorduri politice cu mai multe partide, inclusiv parlamentare sau extraparlamentare. Acum, la congresul nostru am invitat toate partidele importante din România. Şi Uniunea Naţională pentru Progresul României a lui Oprea, şi România Mare, şi PSD, şi PDL, şi PNL, şi PPDD. Au fost de la PSD, foarte frumos au vorbit, au fost de la PPDD Eugen Mihalache, vicepreşedinte şi am avut mesaj de la PNL. După care PPDD, mulţumit de faptul cum a fost congresul nostru, prestaţia noastră, cum i-am găzduit ne-au invitat la congres. Am fost, că am mai fost şi înainte la congresul PNL şi mai înainte am fost la acţiunii ale Femeilor PNL şi Femeilor din PSD. Ştiam că femeile PSD nu mergeau la partide româneşti, ne trimiteau tot pe noi, naţional-liberalii, la acţiuni ale PSD-ului de România. Şi pentru noi este o mare experienţă ca să vedem cum sunt congresele, plus că eu am fost în Partidul Forţelor Democratice, noi am fost tot la PSD atunci cândValeriu Matei era preşedinte. Şi am fost la congres, am adus acest mesaj, că salutăm faptul că ei pledează pentru unirea cu România, că dorim ca toate partidele româneşti să pledeze pentru aceasta şi că am vrea să avem asemenea colaborări şi am vrea ca să fie partide unioniste în Parlamentul României. Din câte cunoaştem, PPDD are, acum, rezulate bune în sondaje, dacă nu mă înşel, al treilea rezultat.
I.P.: Da, sondajele indică şi un trend crescător al PPDD-ului.
V.P: Şi vreau să vă spun că în pofida somărilor la care sunt supusă pe Internet, eu am văzut acoo oameni de bună calitate, la PPDD şi eu cred că această atitudine, într-un fel de desconsiderare, dispreţuire faţă de acest partid, poate pe alocuri e justificată, eu nu mă pot pronunţa că eu nu am un Serviciu care să controleze, totuşi cred că asta este greu de făcut. Eu cred că şi noi suntem, într-un fel, în Republica Moldova, interpretaţi, sau priviţi, sau trataţi ca partid marginal extremist, ceea ce nu este adevărat şi v-am demonstrat prin sondaje şi prin adeziuni la partid, pe cine avem noi şi eu cred că, într-un fel, avem o soartă cam asemănătoare. Acum stau şi mă uit la PPDD că acolo ar dori să colaboreze cu el şi PNL-ul, nu ştiu, să-i asimileze, să-i anihileze sau să colaboreze, sau să se integreze.
I.P.: Da, pentru că se conturează ca un partid de mase şi reuşeşte să strângă un electorat indecis sau care nu era orientat spre PDL sau USL.
V.P: Exact. Se consideră că este un electorat care a fost al lui Corneliu Vadim Tudor şi al lui Becali. Dar ăştia sunt tot oameni şi ei trebuie educaţi, ei trebuie stimulaţi. Vreau să spun că eu am rămas surprinsă de doamna Simona Man, care a vorbit extrem de frumos la congres. Dan Diaconescu, la fel, are un discurs extraordinal. Bine, e foarte agresiv la adresa puterii, dar eu cred că puterea ar trebuie să găsească o modalitate de a colabora cu partidele extraparlamentare, democratice, care nu sunt antistatale şi antinaţionale şi care nu sunt pro-ruseşti. Pentru că vreau să spun că la noi, în Republica Moldova, nu este normal când Vlad Filat, primul ministru în favoarea căruia noi, vorbesc de partidele care au ajuns acum la guvernare, ne-am retras din alegeri, PNL-ul, înainte de 29 iulie 2010 am chemat populaţia, acum îmi reproşează foarte mulţi că le-am sprijinit, pentru ce am îndemnat, niciodată mai mult în viaţă n-am să fac asta, şi care spune că principala cauză şi piedică în Republica Moldova, pentru guvernarea liberal-democrată sunt partidele extraparlamentare. Consideraţi că este normal să se spună aşa? Când le-am invitat la discuţii cu societatea civilă, ştiţi, aşa-zisele consultări ale lui Filat cu societatea civilă. Eu vreau să spun că am fost acolo cu un document fundamental, consistent, ce ar trebui să se facă inclusiv cu administrarea fiscală, inclusiv cu alte puncte. Ca să nu mai spun că am remis apelul Forului Democrat al Românilor, care a fost adresat de către For, care a sprijinit iarăşi PL şi PLDM şi care a cerut ca cel puţin să se examineze între guvernele de la Bucureşti şi Chişinău problema unificării acestor două state în acest an simbolic, 2012. Şi am întrebat unde e acest document, la care el s-a întors la secretarul de presă şi acela a băgat capul între umeri. Probabil că l-a băgat în coş sau l-a uitat într-un sertar. Deci, în felul ăsta vreau să vă spun că în Republica Moldova partidele extraparlamentare sunt considerate ca mai rele decât partidul comuniştiilor şi mă tem că în România partidele extraparlamentare sunt considerate mai rele decât Partidul Comuniştilor din România şi atunci eu îmi pun întrebarea – ce societate se construieşte şi în România? Nu e timpul ca noi, două state, să fim împreună? Să mai fie oleacă ordine şi în România. Cu mesajul nostru, cu tăria noastră, cu puterea noastră de rezistenţă în acesti ani, când am trecut prin greu. Eu vreau să vă declar, pentru că sunt adesea învinuită şi pe Internet, nu am luat un leu din România. Un leu în viaţa mea! Am dosar la CEDO, contra lui Voronin, versus Republica Moldova, fiindcă că a ajuns la CEDO, pentru că m-a învinuit că am colaborat cu Securitatea şi am luat bani din România. Nu este adevărat nici primul lucru, am toate documentele de Securitate, eu nu ştiu ce să mai fac, pentru că eu am cerut şi mi-au dat, dar eu ştiu foarte bine că n-am colaborat în viaţa mea. Şi n-am luat un leu din România. N-am aplicat pentru un grant, pentru un fond, pentru un ajutor material. Nimic, absolut. Ceea ce am făcut noi facem cu banii noştri şi avem ambiţia ca să pledăm pentru unirea cu România nu cu bani româneşti. Cum s-au pompat atâţia bani aici fără noimă şi care, din păcate, au dus la îmbogăţirea unora, decât la promovarea românismului şi a unionismului. Iată, noi nu vrem să facem asta. N-avem nevoie de banii româneşti. Nu avem bani, o să lucrăm fără bani cât o să putem, dar de banii româneşti nu avem nevoie, să ne spună cineva că suntem mercenari. Nu suntem mercenari nici ai Rusiei, nici ai României, dar pledăm pentru unirea cu România cu mijloacele noastre şi noi lucrăm foarte mult. Că avem oameni care pledează pentru aceasta. Printre altele tot pentru, la categoria curiozităţi, sau dacă ştiaţi oare că mesajul unionist din PNL nu-mi aparţine. Îi aparţine ex-consilierului municipal PNL, Mihai Severovan, care a fost şi ministru în guvernul Sangheli şi în guvernul Sturza şi care a venit şi a spus că nu există nici o şansă şi a propus încă la 5 aprilie 2009, când am mers cu MAE-ul, ca să venim cu mesaj, politehnologii de la Bucureşti au spus nu, cu corupţia, şi am mers cu anti-corupţia şi am pierdut. Dar mesajul unionist el l-a propus atunci şi după asta noi l-am promovat, iar problema delegată de Consiliul Unirii ca să o constituim, şi aici este o remarcă absolut importantă care trebuie să o facă şi să nu o scăpaţi din vedere când veţi reda ceva, că acest Consiliu al Unirii a venit după consultări intense cu Mircea Druc, cu foştii deputaţi din primul parlament democratic care a constituit 50 de aici şi 34 din România, deputaţii au format Consiliul Naţional al Unirii şi care au lansat o grămadă de proclamaţii şi la Iaşi, şi la Chişinău. Iată, este ca o continuitate a spiritului Consiliului Naţional al Unirii în care cei care au semnat şi-au reiterat poziţiile de unionişti şi care sunt puşi la noi pe loc de onoare printre membrii Consiliului Unirii. Am pus denumirea doar ,,Consiliul Unirii” şi nu ,,Consiliul Naţional al Unirii” ca să fie mai percutant şi mai bine înţeles pentru toată populaţia, inclusiv simplă. Şi această idee a aparţinut vicepreşedintelui PNL Anatolie Revenco, care a venit într-o zi şi a spus să mergem pe ideea unificării unioniştilor, să relansăm Consiliului Unirii, cel care a fost Consiliului Naţional al Unirii şi să vedem dacă putem să aducem pe platforma asta pe toţi cei care astăzi pot răspunde cu ,,ba da” la întrebarea ,,Încă nu eşti unionist?”.
I.P.: Se aproprie 27 martie. Ce veţi întreprinde pentru această dată, mai ales că, într-adevăr, cum aţi subliniat şi mai devreme, anul acesta este unul deosebit pentru că se împlinesc 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus?
V.P: Pe 24 ianuarie, când a fost Mica Unire aniversată, noi, de la PNL, am făcut un foarte frumos marş auto al Unirii şi l-am făcut auto şi în ideea ca să nu ne mai interzică PL diferite mişcări, aşa cum se întâmplă, pentru că deja cu auto nu mai poţi. Te-ai suit în maşină şi ai mers. Şi noi am făcut un marş foarte frumos care s-a transformat într-un clip de zece minute, absolut cutremurător şi mişcător, emoţionant, pentru că acest an este proclamat de Guvernul Republicii Moldova drept an al Doinei şi a lui Ion Aldea Teodorovici. Şi, iată, clipul include trei melodii. Prima melodie este ,,Lăsaţi-mă în pace!” adresată Rusiei, care ar trebui să ne lase în pace, să-şi retragă armată rusă de pe teritoriul nostru, trupele zise ,,de pace” şi Comisia Unificată de Control şi să nu mai sprijine regimul separatist la Tiraspol. Al doilea cântec este ,,Îndemn la Unire”, care aparţine copiiilor, nişte glasuri cristaline de la Liceul Prometeu, versurile şi muzica aparţin directorului, poetului şi scriitorului domnul Aurelian Silvestru. Şi al treilea este ,,Hora Unirii”, care aparţine lui Vasile Alecsandri şi pe care o cântă corul Madrigal. Acum, în ceea ce priveşte obiectivul politic al Unirii noi mergem pe două idei. Una, să creăm o mişcare de masă cât mai mare, începând de acum înainte, iar asta este precedată de acţiuni comune, dedicate datelor simbolice din istoria românilor. Prima acţiune am avut-o de 1 decembrie, a doua acţiune am avut-o pe 24 ianuarie, la care parţial a participat PNR şi acum pe 27 martie, dar probabil că vom face pe 25 martie, împreună vom sprijini marşul Acţiunii 2012, iar între timp va fi o suită de acţiuni, cu participare probabilă, că noi avem în fiecare joi, la ora 17:00, şedinţa Consiliului Unirii. Deci, toţi sunt anunţaţi, semnatarii, vine cine poate. Acum, noi încercăm să coagulăm un Colegiu Director Executiv. Am ales opt vicepreşedinţi, de problemele instituţionalizării juridice ne vom ocupa după 27 martie şi poate mai mult după 16 mai, pentru că acum nu reuşim să le facem pe toate, iar la această şedinţă am stabilit să depunem efortul să facem acţiuni comune. Acţiuni comune în cadrul Consiliului Unirii, Forului Democrat al Românilor, Mişcarea Civică 1812, Mişcarea Memoria Neamului şi toţi ceilalţi care pot cât de cât să facă, adică toate asociaţiile, pentru că sunt foarte multe, unele foarte reprezentative: Uniunea Românilor din Basarabia şi Nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa, care figurează pe site-ul nostru www.consiliul-unirii.ro. Acolo sunt şi adeziunile şi toţi cei care se afiliază. Iată, şi în felul ăsta probabil că vom face, ne gândim, un marş auto, iarăşi, prin suburbii inclusiv. Că atunci am făcut prin toate sectoarele Chişinăului şi o horă a unirii a maşinilor în centru, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, cu drapele tricolore. De aseamenea, o conferinţă ştiinţifică, o adunare solemnă. Şi de acum mai departe Marşul 2012, dar poate vom mai face o acţiune, depunere de flori. Noi, PNL, de exemplu, vom aduce oameni din mai multe raioane. Vom face cu această ocazie, poate, şi o şedinţă solemnă a Consiliului partidului, adică delegaţiei politice naţionale şi după asta vom participa la marşul de la 25 martie, iar între timp, urmează săptămâna care vine să ne întâlnim toţi cei care au fost identificaţi drept, prin consens, stabiliţi ca şi copreşedinţi. Eu sunt unul dintre ei, este domnul Dabija, Caraman, Ciubotaru de la PNR. Şi în felul ăsta să facem această acţiune, poate dacă va fi una solemnă, să invităm şi PL şi PLDM, dar fără aspiraţii de monopolizare sau tendinţe condamnabile de monopolizare, pentru că dacă se monopolizează atunci apar discrepanţele, apar frustrările şi de acum prăbuşirea a ceea ce ai început tu cu foarte mare fragiliate şi atenţie. Aici sunt lucruri foarte atente, sensibile şi noi ştim că fiecare vrea să folosească pentru partid voturile, dar noi trebuie întâi să le coagulăm şi după asta să vedem ca prin presiunea aderenţilor să fie şi unificarea forţelor politice, măcar pentru electorală dacă nu pentru forţă politică, dar că obiectivul trebuie să fie să ajungem la o forţă politică impunătoare sau dacă nu, neneglijabilă. Pentru asta noi muncim şi facem. Se fac demersuri pentru a avea, poate, o întâlnire cu Comisia de Politică Externă a Senatului României. De asemenea, doamna Elena Mitrea, europarlamentar din partea PDL, a fost sensibilizată că noi avem acest lucru şi lucrează mai multe persoane cu foarte bună reputaţie şi recunoscute din diaspora, cu mai mare pondere, poate, decât noi, pentru a sensibiliza, inclusiv domnul Mircea Popescu, care este consilierul lui Titus Corlăţeanu, preşedintele Comisiei de Politică Externă din Senatul României. Tot ca să se închege, de exemplu, sau să se stabilească o întâlnire cu Comisia de Politică Externă. De asemenea, am o înţelegere cu Viorel Badea, senatorul cu care o să avem o întâlnire aici şi când va veni aici ne vom întâlni şi vom discuta cu dumnealui. Adică, să îi aducem la cunoştinţă ce vrem să facem, cum lucrăm şi ce ne propunem.
I.P.: Vă mulţumim frumos!
Sursa foto: Apropo Magazin
