Prin votul de astăzi, Parlamentul de la Chișinău nu a modificat Constituția, ci a avut o sarcină tehnică de a aduce textul Legii Supreme în corespundere cu decizia Curții Constituționale din 5 decembrie 2013, potrivit căreia limba oficială în Republica Moldova este limba română.
Explicațiile aparțin lui Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale, care a fost solicitat de presa de la Chișinău să comenteze votul în prima lectură a proiectului de lege privind implementarea considerentelor unor hotărâri ale Curții Constituționale, potrivit cărora Declarația de Independență prevalează asupra Constituției Republicii Moldova.
Potrivit expertului, ultimul cuvânt în constituționalitatea acestui proiect de lege oricum îl va spune Înalta Curte. „Unii susțin că este necesară o majoritate calificată, exact ca în cazul modificării Constituției, alții susțin că este suficientă o majoritate simplă. Dezlegarea acestei dileme va fi făcută până la urmă tot de Curtea Constituțională a R. Moldova (CCM). Toate legile votate de Parlament beneficiază de prezumția de constituționalitate până la proba contrarie. Cu certitudine că legea de azi va fi contestată la CCM. Dacă Curtea va decide că legea e constituțională, așa va fi, dacă va decide contrariu – se va considera textul votat azi ca fiind inexistent”, a menționat Alexandru Tănase.
El a mai precizat că hotărârea CCM din 2013 este o hotărâre interpretativă și nu una de control. Astfel, Curtea Constituțională, în calitatea sa de singura autoritate abilitată cu dreptul de a interpreta oficial textul Constituției, a stabilit care este sensul autentic al denumirii limbii oficiale din Republica Moldova, cuprinse în articolul 13 din Constituție – cel de limba română.
„Odată fiind pronunțată decizia din 5 decembrie 2013, textului articolului 13 din Constituție i-a fost oferit, prin interpretare, un alt sens – cel autentic, conținut în Declarația de Independență. Hotărârea CCM din 5 decembrie 2013 a produs efecte juridice imediate – întreaga administrație a renunțat la termenul de limba moldovenească și a început să folosească termenul de limba română. Același lucru s-a produs la nivel internațional. Astfel, Consiliul Europei a renunțat la glotonimul de «limba moldovenească» în favoarea celui de limba română. Prin urmare, Parlamentul astăzi, de fapt, nu a modificat Constituția, ci a avut o sarcină tehnică de a aduce textul Constituției în corespundere cu decizia CCM din 5 Decembrie 2013”, a adăugat fostul președinte al CCM.
Menționăm că Parlamentul de la Chișinău a votat astăzi, în prima lectură, proiectul de lege privind înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toate legile din Republica Moldova. Proiectul a fost susținut de 56 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care deține majoritatea parlamentară la Chișinău.
