Comisia Europeană a propus miercuri ca statele candidate la aderarea la UE, precum Ucraina, Republica Moldova și cele din Balcanii Occidentali, să fie integrate blocului comunitar în mod „gradual” și printr-un proces cu măsuri „reversibile”, iar în paralel să fie reformat mecanismul decizional european în sensul de a diminua aplicarea regulii unanimității, astfel încât state individuale sau grupuri mici de state să nu mai poată bloca decizii ce impun în prezent aplicarea acestei reguli, precum cele referitoare la fiscalitate sau politica externă.
Ideea este de a „avansa anumite beneficii și obligații ale apartenenței la UE” înainte ca statul respectiv să devină membru cu drepturi depline. O asemenea „integrare graduală” trebuie să fie „reversibilă”, obiectivul fiind de a asigura că atât UE cât și viitoarele state membre sunt bine pregătite pentru extindere, se arată într-un raport al Comisiei Europene, citat de Agerpres.
Valurile de extindere care au avut loc începând din 2004 au inclus perioade de tranziție care le-au permis statelor deja membre să limiteze pentru o perioadă de până la opt ani accesul pe piața lor a forței de muncă în cazul cetățenilor din noile state membre. Aceste perioade de tranziție nu au fost reversibile, dar conform noii propuneri a Comisiei ele ar putea deveni, deci ar exista posibilitatea scurtării lor.
Noua abordare a Comisiei oferă „direcții sporite pentru integrare graduală a statelor candidate la aderare în politici determinate ale UE, deja înainte de aderarea lor„, explică executivul comunitar. Dar, adaugă acesta, accesul deplin pe piața UE va necesita „aplicarea completă a unicului set cuprinzător de drepturi și obligații, care nu pot fi „a la carte” ”.
De asemenea, Comisia Europeană amintește în documentul său că aderarea la UE este condiționată de „respectarea incontestabilă și aplicarea continuă a valorilor de bază ale UE”, o aluzie la disputele Bruxellesului cu Polonia și Ungaria pe tema statului de drept.
Liderilor statelor UE deja membre ar urma să le revină sarcina de a stabili concret măsurile, domeniile, etapele și obligațiile corespunzătoare unui asemenea proces de aderare graduală.
Însă pentru ca beneficiile aderării să se materializeze, atât UE cât și statele candidate la aderare „trebuie să fie bine pregătite, iar procesul aderării trebuie să se bazeze pe merit”, se subliniază în raport.
În cadrul acestei pregătiri Comisia Europeană include și dorința sa de reformare a mecanismului decizional în UE, în sensul luării mai multor decizii prin majoritate calificată și aplicării mai puțin a regulii unanimității, regulă pe care federaliștii susținători ai transferului de mai multă putere către Bruxelles în detrimentul statelor naționale ar dori-o eliminată complet.
Susținând astfel că odată cu creșterea numărului statelor membre în UE aplicarea regulii unanimității ar crește și riscul unor blocaje decizionale, mai ales asupra politicii externe și fiscalității, Comisia Europeană propune un nou mecanism decizional care să permită apelarea mai mult la adoptarea deciziilor doar prin majoritate calificată, dar cu anumite excepții care să permită protejarea unor interese naționale strategice. Majoritatea calificată în prezent înseamnă 15 din cele 27 de state membre și care să însumeze cel puțin 65% din populația UE.
Totuși, Comisia Europeană nu consideră în raportul său că ar fi necesară revizuirea tratatelor UE, întrucât Tratatul de la Lisabona prevede deja așa-numitele „clauze pasarelă”, prin care decizii care în mod normal ar trebui luate prin unanimitate pot fi luate în Consiliul UE doar cu majoritate calificată.
„Extinderea este o investiție geopolitică ce va spori greutatea politică și economică a UE pe scena mondială”, a afirmat la prezentarea raportului Maros Sefcovic, vicepreședinte al Comisiei Europene, care a descris acest document drept „primul pas către inevitabilele reforme ale UE care să ne pregătească pentru o Uniune mai mare, cu o serie de schimbări politice în profunzime care vor fi inițiate la începutul anului 2025”.
Actualele state candidate la aderare sunt Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Albania, Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord și Bosnia-Herțegovina. Și Turcia este oficial candidată, dar procesul de aderare a acesteia este înghețat.
