Despre bugetul de stat al Republicii Moldova pentru anul 2013, despre riscuri economice, reformele propuse şi implementate de coaliţia aflată la guvernare, precum şi despre actuala formulă de organizare parlamentară, am discutat cu democrat-liberalul Veaceslav Ioniţă, președintele Comisiei Parlamentare pentru Economie, Buget și Finanţe din cadrul Parlamentului de la Chişinău.
Info Prut: Domnule Ioniță, aș vrea să-mi spuneți care sunt dificultățile adoptării bugetului de stat pentru anul 2013?
Veaceslav Ioniță: Nu pot să zic ,,dificultăți”, dar este o situație nu prea clară cu perspective economice pentru 2013. Văd foarte multă lume pesimistă, care crede că în 2013 vom merge rău, dar vreau să formulez o opinie puțin mai deosebită. Anul 2012 a fost un an greu, un an cu secetă, un an cu un consum nu prea mare, de aceea nu văd în 2013 o perspectivă mai proastă ca în 2012. Eu mă mir de entuziasmul cu care oamenii sunt atât de pesimiști pentru 2012, de aceea să zicem așa nu am eu o certitudine clară ce va fi în 2013 și cei care știu ce se întâmplă, care cred că știu ce se întâmplă, cred că nu prea înțeleg bine chiar în realitate ce se află. De aceea noi, care am elaborat bugetul, am fost foarte prudenți la capitolul perspectivelor, dacă lucrurile nu vor merge în direcția în care dorim. Soluția care este? Dacă într-adevăr nu va fi atât de bine, cam ce s-a întâmplat și în 2012, noi avem o pernuță de salvare de nu mai puțin de un miliard de lei moldovenești, legată de faptul că avem deficitul bugetar cel mai mic în regiune. Cu certitudine în Europa nu veți găsi o țară unde deficitul bugetar este la 1,14 procente. Sperăm că nu va fi nevoie să facem o creștere a deficitului, dar suntem gata și pentru așa ceva. În rest, cred că cel mai clar se va înțelege ce este 2013 pe lunile februarie, martie și dacă va fi necesar, vom veni din Parlament cu anumite modificări.
I.P: Care considerați dumneavoastră că sunt principalele amenințări la adresa securității economice pentru Republica Moldova?
V.I: Păi, cam greu aici să spun. Poate nu atâtea amenințări, cât la noi avem o problemă legată de capitolul energetic. Noi aici avem, de fapt, trei elemente. Primul element este ineficiența sau eficiența energetică redusă. Noi importăm 98% din resursele energetice și suntem niște risipitori de resurse energetice. Doi, suntem dependenți pe anumite segmente, cum ar fi: energia termică, energia electrică, suntem dependenți de o singură sursă, de Federația Rusă. Și trei, dacă în ’98 la noi erau capacități mari de stocare, acum noi nu avem și practic, pe timp de iarnă, suntem vulnerabili. În cât privește economia, avem o economie, din păcate, încă foarte slab dezvoltată și aici nu putem vorbi despre riscuri economice, cât despre faptul că noi riscăm să nu asigurăm un salt economic. Republica Moldova este într-o așa situație economică precară, că doar despre un salt economic putem vorbi. Chiar și o creștere economică de 5-10% nu este ceva care ne salvează.
I.P: Revenind la formula legislativă actuală, care considerați că ar trebui să fie relația dintre Guvern și opoziție? Ieri am fost toți martorii unui eveniment neplăcut în Parlament (n.r. altercaţia dintre deputatul comunist Iurie Muntean şi liberal-democratul Alexandru Cimbriciuc). Bănuiesc că populația nu este chiar încântată de ceea ce vede la televizor și pe Internet. Cum considerați că ar trebui să fie administrate aceste tensiuni?
V.I: Întotdeauna am considerat că Guvernul și opoziția sunt un tot întreg în ceea ce înseamnă actul de guvernare, ori calitatea unui act de guvernare se măsoară nu doar prin prestația celor de la putere, cât și a celor din opoziție. Calitatea unui act sau o țară care se dezvoltă bine este cel unde opoziția este inclusă în circuitul politic, unde opoziția foarte clar vociferează anumite lucruri și unde opoziția este luată în calcul. La noi, din păcate, opoziția nu are o experiență de a fi utilă. Noi foarte rar vedem o opoziție implicată în activități. Din comisia pe care o conduc eu avem zeci de proiecte de lege înregistrate de către deputații din Alianță și practic lipsesc legile înregistrate de către cei din opoziție. Exact așa stăm și la capitolul amendamente. Deci, opoziția este foarte pasivă în ceea ce înseamnă actul legislativ propriu-zis. În bădărănie și declarații goale sunt buni, dar în tot ceea ce înseamnă amendament, propuneri sunt sterili și infantili, pot să spun, iar săriturile astea cu bâta compensează lipsa lor de capacitate de a pregăti proiecte de lege. Îmi pare foarte rău, mi-aș dori o opoziție activă, dar nu cu pumnii, doar cu inițiative legislative.
I.P: Reformele propuse până acum de Alianța pentru Integrare Europeană se încadrează în termenii stabiliţi inițial?
V.I: Se împarte în două această întrebare. Percepția oamenilor este că noi puțin întârziem. Oamenii au avut niște așteptări foarte mari. Oamenii au dorit ca lucrurile să se schimbe repede și bine. Viața, din păcate, nu este poveste, viața merge cu mult mai dramatic, dar cel puțin cu ceea ce ne-am pus ca obiectiv, ceea ce dorim să realizăm noi ne încadrăm perfect, mai mult decât atât, suntem apreciați de către partenerii noștri externi, deoarece în tot ce ne-am angajat noi am realizat, ei văd lucrul acesta. Opoziția din țară n-o vede și poate, mă rog, asta e și treaba lor. În ceea ce priveşte relația cu partenerii, ei văd că am reuşit tot ce ne-am propus noi în reformarea instituțiilor economiei ca să putem avea Acordul de Liber Schimb și cred că vom avea acest acord la finele anului viitor, după cum s-a planificat. Și pe celelalte dimensiuni Republica Moldova este văzută în prezent ca un campion al transformărilor de către Uniunea Europeană şi de către Statele Unite ale Americii. O spun în cunoștință de cauză, deoarece a avut loc un forum aici, la Chișinău, organizat de către o fundație pe care o patronează Hillary Clinton și au ales Moldova exact ca țara în care ei cred că transformările sunt cele mai reale și cele mai promițătoare.
I.P.: Vă mulţumim!
