La Biblioteca Națională din Chișinău a avut loc lansarea cărții „Cronica Basarabiei 1918 -1944”. Aceasta cuprinde știri, reportaje și comentarii din presa acelor vremuri de la București, Iași, Chișinău, Balta, Tiraspol, Moscova, Leningrad, precum și imagini de epocă. Autorii Vlad Darie și Iurie Potârniche își exprimă speranța că, odată ce peste cele 200 de fotografii vor fi admirate de cititori, aceștia vor putea înțelege nu doar eleganța ținutului basarabean, dar și preocupările, precum și idealurile celor care l-au lăsat ca moștenire. Autorii nu și-au propus să dea calificări regimurilor de cândva, ci pun în fața cititorului documente inedite care demonstrează că, pe de o parte suntem în prezența unei propagande primitive și minciunoase a politicii comunist-expansioniste, iar pe cealaltă parte avem o presă liberă (exceptând războiul) a unui stat de drept în devenire.
Într-un interviu acordat pentru InfoPrut, Vlad Darie, menționează că această
carte este ancorată în realitățile de astăzi ale Rep. Moldova, pentru că problemele de atunci ce țin de minorități, privatizări, guvernare sunt valabile și la ziua de azi. „Cartea este importantă pentru faptul că cel care trage concluzii nu o face doar pentru memoria istorică, ci și pentru acțiunile lui concrete de la ziua de azi”. Acesta a mai spus că, dacă în acea perioadă presa era o a patra putere în stat, astăzi aceasta doar reflectă evenimentele.” Spre exemplu, presa românească a vorbit despre faptul că Prefectul de Cetatea Albă este corupt, atunci Guvernul imediat a făcut investigații, a luat măsuri și l-a trimis în judecat. Astăzi noi scrim și șcrim, dar măsuri nu se iau. ”
Atât istoricii, jurnaliștii, scriitorii, precum și cei interesați de istorie, au apreciat apariția unui asemenea volum.
Dr. Petre Guran a menționat: „Cronica Basarabiei 1918 -1944 este ocazia unei recuperări masive, temeinice a
memoriei poporului român. Ea pune față în față viziunea unei societăți libere, a unei prese libere, care prezintă contrastant, în funcție de sensibilitatea jurnalistului respectiv și o presă marcată ideologic în care limbajul este asemănător. O analiză a structurii frazelor, a vocabularului, a metaforelor folosite ne poate arăta cum funcționează șablonul ideologic.”
Jurnalistul Constantin Tănase spune că: „E o carte de învățătură pentru ziarșiti, pentru că, din păcate, în ultimul timp, se face altfel de presă la noi. Felul în care se scria în perioada interbelică încă mai servește ca model pentru ziariștii noștri.”
Părintele Petru Buburuz povestește despre situația basarabenilor după 1944:” Cărțile editate până în anul ’40 nu le puteam discuta și arăta la toată lumea. Era interzis să facem cunoscut ceva ce ținea de malul drept al Prutului. Tot ceea era dincolo de Prut era ostil, era vrăjmaș, era dușman al poporului, iar dacă noi cumva ne atingeam de aceste lucruri, ne făceau dușmani ai poporului. A fost o pusă o cortină de întuneric pe Prut.”
Istoricul Igor Cașu spune că: „Volumul este foarte important pentru cunoașterea trecutului nostru. Deși cuprinde cronici doar din presă, nu trebuie să uităm că aceasta constituie un izvor istoric. În acest volum, pe lângă presa românească, care informează și formează, este prezentă și presa din RSSAM, care dezinformează și manipulează.„
