Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” prezintă o nouă ediţie a Buletinului de Politică Externă, semnată de expertul asociat Ion Tăbârţă, cu genericul „Impactul relaţiilor ruso-germane asupra viitorului european al Republicii Moldova”, se arată într-un comunicat de presă al organizației.
Analizând relaţiile ruso-germane, ajungem la concluzia că ele intră într-o nouă fază. După 20 de ani de la sfârşitul „războiului rece”, Germania este puterea economică nr.1 a Europei, pe când Rusia, odată cu revenirea lui Putin la Kremlin, se întoarce din nou în perioada „războiului rece”. Germania manifestă simptome tot mai evidente de supremaţie politică pe „bătrânul continent”. Această tendinţă a devenit pregnantă din momentul când SUA, odată cu alegerea lui Barack Obama preşedinte, a încetat să se ocupe de problemele Europei, arată autorul în lucrare.
“Golul lăsat de SUA, Germania a încercat să-l suplinească prin implicarea mai activă a Rusiei în soluţionarea prolemelor de securitate existente. Actul de la Meseberg, din iunie 2010, trebuia să fie începutul unui nou parteneriat de securitate în Europa. Însă Putin nu a fost de acord cu modernizarea Rusiei, preferând să conserveze societatea rusă drept un stat cu multe trăsături de tip sovietic”, explică Ion Tăbârţă.
Expertul consideră că la Chişinău, Angela Merkel a dat de înţeles clar unde este locul Republicii Moldova – în cadrul iniţiativei Parteneriatului Estic. UE vrea stabilitate la hotarele sale, iar Parteneriatul Estic se doreşte a fi un program de stabilitate. Germania are intenţii geopolitice în sud-estul şi estul Europei, manifestate prin investiţii economice. La 23 august 2012, Republicii Moldova i s-a transmis un mesaj clar să continue reformele. În calitate de test, Germania va pune accentul pe dialogul economic moldo-german, iar dacă relaţiile economice moldo-germane vor fi prodigioase, atunci, nu este exlus, că Germania se va implica şi politic, susţinând procesele integraţioniste ale Republica Moldova în Uniunea Europeană.
Mai multe detalii pot fi găsite în cea de-a 61-a ediţie a Buletinului de politică externă:
