Aceasta a fost una dintre concluziile dezbaterii ,,27 martie 1918 – Unirea Basarabiei cu România, model pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”, care a avut loc marți, 26 martie, la Palatul Parlamentului. Evenimentul a fost organizat de Platforma Civică Acţiunea 2012, în parteneriat cu Centrul pentru Cultură, Istorie şi Educaţie, Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni și Consiliul Mondial Român.
La evenimentul care a marcat împlinirea a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu România au participat oameni politici din partea tuturor partidelor, reprezentanţi ai societăţii civile cu preocupări legate de problematica reunirii celor două state româneşti, profesori, cercetători şi jurnalişti de pe ambele maluri ale Prutului. Dintre aceștia, numim câțiva care au luat cuvântul în timpul dezbaterii: ambasadorul Republicii Moldova în România, Iurie Reniţă, parlamentarii din Legislativul de la Bucureşti: Viorel Badea, Eugen Tomac, Radu Zlati, Remus Cernea, Octavian Liviu Bumbu. Acestora li s-au alăturat Doru Braia, Ioan Roșca, Radu Baltasiu și Ghenadie Brega.
Dezbaterea a fost moderată de Eugen Popescu, preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, care a deschis evenimentul cu referire la Unirea Basarabiei cu România din 1918: „Noi credem că acea Unire de atunci a rămas în sufletul nostru, al fiecărui român de pe o parte sau alta a Prutului și momentul respectiv ne va marca trecutul, prezentul, dar și viitorul. În sensul acestui prezent și acestui viitor aș vrea să avem o dezbatere deschisă despre ceea ce înseamnă, ceea ce va însemna de aici încolo viitorul celor două state românești”.
De asemenea, Iurie Reniță, ambasadorul Rep. Moldova la București, a considerat evenimentul drept „un prilej de a ne edifica asupra viitorului nostru”. În plus, „în context, exemplele din istorie sunt cele mai concludente pentru a atrage concluziile de rigoare și alege opțiunea care ne va readuce acasă , în Europa”, a mai adăugat acesta.
Vicepreședintele din Comisia pentru Românii de Pretutindeni, senatorul Viorel Badea, a declarat că stare de spirit asociată întâlnirilor de acest fel ar ar trebui adusă „și în familiile noastre pentru că dacă Basarabia a fost smulsă cu forța acum ceva vreme în urmă, acum nu avem niciun fel de scuză ca să nu facem așa fel încât să o readucem acasă. Consider că problematica basarabeană este o chestiune care ține mai mult de politica internă a României decât de politica externă”, a concluzionat Badea.
Reprezentatul Consiliului Unirii, Vitalia Pavlicenco, a afirmat că „unica variantă a integrării europene este unirea Basarabiei cu România- calea cea mai scurtă de integrare euro-atlantică. Nu avem altă speranță decât România. De aceea e nevoie ca politicienii din România să-și extindă atribuțiile de responsabilitate asupra tuturor românilor indiferent de locul unde se află. Nu vă limitați la alte granițe, decât cele etnice”.
Deputatul Remus Cernea a adus la cunoștință participanților la dezbatere faptul că a semnat un proiect de lege care vine în favoarea celor care doresc să câștige calitatea de cetățeni ai României şi că proiectul ar reduce foarte mult costurile procedurilor necesare „pentru a se obține din nou cetățenia română”. „Avem o istorie a traumelor. Speranța mea e ca la nivelul societății, politicului, să facem efortul de a depăși această istorie a traumelor într-o istorie a construcției și cred că o reunificare cu Rep. Moldova este o reunificare din care toată lumea ar avea de câștigat. Nu este o reunificare făcută împotriva cuiva, care să aducă tensiuni suplimentare sau acțiuni care să pericliteze alte țări din jur sau minorități naționale. Dimpotrivă, România unită ar fi un spațiu al garantării drepturilor tuturor cetățenilor săi, indiferent de etnia lor, de naționalitatea lor, de religia lor”.
Valeriu Saharneanu, jurnalist și politician de la Chişinău, a declarat că „nu avem altă speranță decât România”, iar clasa politică din România trebuie să dea dovadă de responsabilitate.
Deputatul PNL Radu Zlati consideră că în momentul de față modelul german de unificare nu se mai poate aplica. În schimb, ar trebui să se stipuleze în Constituție faptul că Rep. Moldova și România reprezintă același stat, pentru ca neafirmarea oficială a acestui fapt ar putea „jena o unire”. De asemenea, în viziunea acestuia, România ar trebui să facă un efort de reconciliere cu trecutul său.
Eugen Tomac, președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din cadrul Camerei Deputaților, a precizat că fuga de identitate este o mare problemă. De asemenea, acesta consideră că ar fi nevoie de o politică comună a celor două state și de cooperare în plan cultural. Tomac a expus succint proiectul privind modificarea costurilor referitoare la redobândirea cetățeniei pentru cei care doresc acest lucru – costurile vor fi reduse cu 90%. De asemenea, s-a exprimat cu privire la necesitatea ca posturile de televiziune prin cablu din Rep. Moldova să emită și în România.
Jurnalistul Doru Braia a fost de părere că modul în care este numit procedeul prin care se corectează o nedreptate, „redobândirea cetățeniei” face trimitere la o acțiune agresivă, de aceea, ar trebui redenumită în „redarea cetățeniei”. „ A fi român înseamnă respect”, a conchis acesta.
Radu Baltasiu, directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române a expus pe scurt problemele care țin de administrația publică, de necesitate educării persoanelor care lucrează în domeniu, de necesitatea integrării prin educație și de aspecte care țin de infrastructura din Rep. Moldova. Radu Baltasiu a concluzionat că, urmând modelul Școlii Sociologice de la București, din perioada interbelică, ar trebui ca prin cunoașterea spațiului să aducem Rep. Moldova la același nivel cu România, pentru a determina, astfel, necesitatea creării unui Centru de Excelență, cu misiune, pentru spațiul basarabean.
Din partea Acțiunii 2012, Elena Podoleanu a punctat în discursul său că „astăzi, când ne aflăm în preajma zilei de 27 martie, este mai potrivit ca oricând să vorbim despre redobândirea cetăţeniei române de către basarabeni care, print-un act istoric nedrept şi criminal au fost despărţiţi de Ţara mamă. […] Legea cu privire la acordarea cetăţeniei este, dacă vreţi, un act de dreptate pentru cele 3 milioane de români de peste Prut. Este un act de dreptate nu pentru faptul că vom putea munci peste hotare sau pentru că vom putea circula liber. Este un act de dreptate pentru că putem veni acasă fără a face parte din categoria “cetăţenilor străini”. Vom putea veni acasă, în România, fără a sta ore în şir la cozi pentru a lua o viză, fără a avea un nr de zile limitat pe care, odată ce îl depăşeşti, achiţi o amendă din simplul motiv că ai ţinut să mai zăboveşti în frumoasa Românie. Pentru mine cetăţenia română nu înseamnă paşaportul vişiniu. Cetăţenia română este recunoaşterea unui adevăr, acela că moldovenii sunt români şi că Basarabia, oricât ar vrea să nege unii, e România”, a subliniat aceasta.
Principalele concluzii ale dezbaterii fac referire la necesitatea înființării în România a unui „Minister al reunificării sau reintegrării naționale” și la măsuri care vor veni în ajutorul celor ce-și doresc redobândirea cetățeniei românești. Un exemplu ar fi proiectul de reducere a costurilor aferente redobândirii cetățeniei române cu 90%. O altă concluzie ar fi necesitatea ca posturile TV din Republica Moldova să emită și în România. În plus, un alt aspect care ar trebui rezolvat ține de infrastructura Republicii Moldova, de integrarea prin educație și de finalizarea gazoductului Iași-Ungheni.
Dezbaterea poate fi urmărită aici.
InfoPrut menționează că la dezbatere au fost prezenți 16 parlamentari. De asemenea, în articolul de față am redat unele dintre intervențiile reprezentative pentru tema evenimentului.
