Unirea României cu Republica Moldova se face treptat, prin legi, susține Platforma Civice Acțiunea 2012, ai cărei membri au lansat duminică public o inițiativă legislativă pentru care plănuiesc să strângă 200.000 de semnături în cadrul campaniei „Aducem Basarabia acasă”.
Facilitarea procesului de obţinere a vizelor, recunoașterea cetățeniei române tuturor celor care s-au declarat de naționalitate română în actele oficiale ale Republicii Moldova și integrarea socio-culturală a elevilor şi studenţilor din stânga Prutului în România, sunt doar câteva dintre propunerile cuprinse în inițiativa legislativă cetățenească.
La conferința de presă care a avut loc la Clubul Țăranului Român au fost prezenți co-președinții Platformei Civice Acțiunea 2012, președinții celor mai reprezentantive organizații din cadrul platformei unioniste, jurnaliști și membri activi ai Acțiunii 2012. Dezbaterea a fost moderată de Iulia Modiga, responsabil de mesaj și comunicare cu presa al Platformei Civice Acțiunea 2012.
Eugen Popescu, președintele Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni, a discutat despre implicațiile și datoriile statului român față de cetățenii Rep. Moldova. „Populația României, cu toate că are probleme serioase legate de starea materială, de sărăcia care afectează majoritatea românilor, nu a uitat de idealul național al unirii cu Basarabia. Este o chestiune care este extrem de prezentă în mentalul românilor, chiar dacă într-o stare latentă”, a declarat acesta.
Astfel, „acțiunea de strângere de semnături va veni să confirme faptul că românii se implică activ în niște măsuri pe care Legislativul român ar trebui să le ia pentru ca cele două state românești să se integreze unul cu celălalt cât mai puternic, cât mai profund, și în final să ajungem la ceea ce ne dorim cu toții, la reunirea lor, pe model german. Noi avem o experință de bună practică care a avut loc între cele două Germanii, ceea ce ne dă nouă speranța că putem repeta acest exemplu de bună practică pe care Germania l-a oferit. Cu Basarabia ar fi și mai ușor pentru că are doar 3 milioane de locuitori, nu 17 milioane ca Germania de Est, pe care noi i-am aduce înapoi acasă”. În plus, Eugen Popescu a ținut să sublinieze faptul că „ România, dincolo de integrarea în UE și NATO, și românii, au nevoie de un nou ideal, de o nouă forță care să-i împingă înainte, și cred eu că reunirea celor două state românești va reuși să unifice energiile acestui popor care acum sunt împrăștiate. Acest ideal al reunirii celor două state românești, va face ca România să capete un nou suflu, să gasească noi soluții la problemele cu care se confruntă”. ”Strângerea de semnături va da măsura și a forței noastre, a platformei. Dacă vom reuși să strângem aceste semnături vom da un semnal clasei politice și românilor, în general, că suntem demni de luat în seamă”, a concluzionat acesta.
Poziția Platformei Civice Acțiunea 2012 este aceea că unirea se va face treptat prin legi, astfel că pachetul legislativ „Legea-cadru privind statutul cetățenilor Rep. Moldova pe teritoriul României”, va fi înaintat în plenul Parlamentului. Despre ce presupune acest proiect legislativ a vorbit Alexandru Surcel din partea organizației România Vie.
Potrivit avocatului, Legea-cadru referitoare la statutul cetățenilor Rep. Moldova pe teritoriul României a primit deja avizul consultativ al Consiliului Legislativ, iar la începutul lunii aprilie, pachetul legislativ a fost depus la Secretariatul General al Guvernului pentru publicarea în Monitorul Oficial. În opinia sa, România trebuie să creeze anumite drepturi cetățenilor Rep. Moldova fără a exista un determinativ etnic – ceea ce trebuie să facă o diferență între politicile destinate românilor din jurul granițelor, care sunt cetățenii unor state având limbă oficială, culturi și istorii diferite de ale României.
Astfel, primul aliniat al inițiative legislative stipulează că „recunoscând unitatea etnică, culturală și istorică a României și Rep. Moldova, România își asumă oblicația de solidaritate față de cetățenii Rep. Moldova”. Această obligație trebuie exercitată ținând cont de faptul că „prin aplicarea prezentei legi nu se aplică nicio atingere independenței și suveranității Rep. Moldova”.
Pachetul legislativ presupune că „în primul rând, pentru acei cetățeni ai Rep. Moldova care își doresc cetățenia română, legea, în măsura în care va fi adoptată, va institui un mecanism de consultanță și, la cerere, reprezentare gratuită din partea unui organism special creat- Oficiul pentru Gestionarea Relațiilor cu Rep. Moldova”. De asemenea, „ținând cont de integrările inerente României în Uniunea Europeană și rămânerii Rep. Moldova deocamdată la stadiul de aspirantă, inițiativa legislativă creează mecanisme care să înlesnească accesul cetățenilor Rep. Moldova la călătorii, accesul pe piața muncii din România, precum și la sistemul de educațional românesc și, în același timp, să nu încalce normativele europene. Se vor institui permise speciale valabile pe teritoriul României, dar și un regim sancționator în cazul încălcării limitărilor teritoriale ale acestora. Cu privire la aspectul educațional avem în vedere organizarea, în cadrul Ministerul Educației Naționale, un Birou pentru integrarea culturală și socială a studenților și elevilor originari din Rep. Moldova. Se mai are în vederea instituirea unor facilități de transport pe teritoriul României, similare celor de care se bucură cetățenii români, pentru copii, studenții (la forma de învățământ-zi) până în 26 de ani, persoanele cu dizabilități și pensionari. Mai propunem instituirea unor indemnizații egale cu cele plătite de statul român pentru veteranii de război –cetățeni români, pentru cetățenii români din Rep. Moldova care au avut calitatea de veterani în armata română pe perioada celui de-al doilea Război Mondial, precum și pentru veteranii din corpul de voluntari ai armatei Rep. Moldova care au luptat în conflictul de pe Nistru din 1992”.
În plus, a mai adăugat acesta, „competența de soluționare a acestor cereri va reveni Oficiului pentru Gestionarea Relațiilor cu Rep. Moldova, iar ca sursă de finanțare pentru aceste indemnizații propunem ca acestea să se regăsească în bugetul de stat. Oficiul pentru Gestionarea Relațiilor cu Rep. Moldova ar urma să fie un organism cu personalitate juridică, condus de Înaltul Reprezentant al României pentru Rep. Moldova, o funcție deja existentă, care va funcționa în surbordinea directă a primului ministru. Legea mai prevede existența unei forme de control parlamentar asupra acestui oficiu”.
Alte atribuții prevăzute în pachet fac referire la faptul că oficiul ar urma să aibă și competențe de monitorizare, precum și de asistență pentru Consiliul inter-ministerial pentru Relațiile dintre România și Rep. Moldova. „Consiliul este o altă structură pe care proiectul de lege dorește să o consolideze, la nivelul Guvernului României, dedicat formulării politicilor și măsurilor privind adâncirea relațiilor dintre cele două state românești”, a precizat Alexandru Surcel. „Din cauza limitelor constituționale privind ceea ce se poate promova pe calea inițiativei legislative cetățenești am rupt proiectul inițial în două texte separate, eixstând astfel și o propunere de lege cadru privind reglementarea relațiilor bilaterale dintre România și Rep. Moldova. Aceasta va fi promovată cu sprijinul celor peste 100 de parlamentari care au semnat Pactul pentru Basarabia lansat în urma marșului unionist din 21 octombrie 2012. Ne-am implicat în dezbaterilor Forului constituțional unde încercăm să introducem un text de lege inspirat din constituția Rep. Federale Germania până la reunirea cu Germania de Est în 1990, care să deschidă calea unificării și obligația politicienilor de a nu se opune sau a nu sta indiferenți față de subiectul reunificării celor două state”, a concluzionat acesta.
Despre desfășurare demersului și detalii tehnice privind campania Acțiunii 2012, a vorbit Marius Lulea, din partea Centrului pentru Cultură, Istorie și Educație.
„Ne-am propus ca la sfârșitul acestei acțiuni să strângem peste 200. 000 de semnături. În cadrul campaniei vor participa peste 1000 de voluntari care sunt deja membri activi ai Acțiunii 2012 și la care se vor adăuga toți cei care se alătură acestei idei. Vom avea puncte de colectare de semnături în majoritatea orașeleor importante din România și două echipe mobile pentru zonele rurale astfel încât să existe o reprezentare corectă și uniformă. Strângerea semnăturilor va începe pe data de 15 aprilie și se va desfășuare până pe 31 august, fiind structurată în două etape: prima va dura până pe 30 iunie, când vom strânge 100.000 de semnături, minim 1000 în 10 județe, conform legislației în vigoare privind inițiativele cetățenești. Cea de-a doua eatpă se încheia pe 31 august astfel încât la final să existe peste 200 000 de semnături, adică aproape 1% din populația României, ceea ce va presupune că va fi reflectată voința românilor de a participa la acest exercițiu democratic”.
Pe această cale, directorul Centrului pentru Cultură, Istorie și Educație a lansat public un apel către cei care rezonează cu acest ideal să se înscrie pe site-ul basarabia-acasa.ro, să completeze un formular. Acțiunile voluntare ar necesita 4 ore pe saptamana, „ nu foarte mult pentru cei 200 de ani de ocupație”. În plus, foaia de semnături va putea fi descărcată de pe site, iar după ce vor fi colectate semnăturile, aceasta va fi trimisă către centru. „Să se implice să aducem Basarabia acasă. Cine este România dacă nu noi cetățenii ei?”
Mihai Nicolae din partea Institutului Frații Golescu pentru Relații cu Românii din Străinătate a vorbit despre rezultatele spre care aspiră organizatorii acestei campanii. În opinia sa, rezultatul este că „vom aduce Basarabia acasă, printr-un proiect naționale de refacere a unității românești, care nu vine în contradicție cu obligațiile internaționale ale României”. „Militând și acționând sper să avem o contribuție mai mare din partea cetățenilor români; nu putem aștepta totul de la marile puteri sau de la politicieni. Avem un cuvânt de spus”. Mihai Nicolae a conchis că, indiferent dacă lucrurile par dificile, „venim de jos (de la nivelul cetățenilor- n.n) cu o propunere și vom reuși. Pe scurt, Basarabia va fi adusă acasă”.
Mircea Druc, din partea Consiliului Unirii, a declarat că „suntem datori să adunăm aceste 200 000 de semnături”. De asemenea, Druc a declarat că dacă ar fi avut acest cadrul legislativ în 1991, „ne-ar fi fost mai ușor să contruim zi de zi unirea”. Astfel există trei cuvinte cheie: „sincronizare, interferență și transplant”- fără cadrul juridic nu poți să faci nimic. Acesta a mai ținut să sublinieze că proiectul de lege nu este în detrimentul nimănui. „Lasă lumea să vorbească și vezi-ți de treabă”. În plus, cetățenii din România trebuie să conștientizeze că „nu facem o binefacere basarabenilor, ci noi vorbim de reîntregirea firească a teritoriilor, de rezolvarea problemei întregii Românii la Nistru”.
„Eu am mulțumirea că România există”, a încheiat Mircea Druc.
Întrebat fiind de ce nu se strâng 3 milioane de semnături în cadrul campaniei, Eugen Popescu a răspuns că organizatorii demersului cred că acest lucru este posibil și că vor strânge și mai multe decât 200 000. De asemenea, acesta a ținut să menționeze că dincolo de evenimentul din 7 aprilie 2009, această zi mai are o semnificație -ziua NATO în România, precizând că, prin această unire, NATO își stabilizează frontiera estică.
Totodată, s-a ajuns la concluzia că politicienii încep să fie interesați de această tematică (inițiativa lui Ovidiu Iane, semnarea Pactului pentru Basarabia), că a doua parte a pachetului legislativ conține măsuri referitoare la politia externă a României și că se va încerca o sincronizare administrativă între cele două state românești.
În final, Marius Lulea a încheiat conferința de presă afirmând că „aducerea Basarabiei acasă este o datorie a fiecărui român”.
InfoPrut menționează că această campanie „Aducem Basarabia acasă” beneficiază și de susținere în mediul online: http://basarabia-acasa.ro/.
Foto: Ana-Maria Lazăr, pentru InfoPrut
