Doctorul în istorie Mircea Cristian Ghenghea a expus, în cadrul unei analize referitoare la raporturile dintre cele două teritorii româneşti separate de Prut, publicată în ,,Flacăra Iaşiului„, zece argumente în defavoarea unirii Republicii Moldova cu România.
,,Pe fondul general de destindere şi de strângere a relaţiilor între România şi Republica Moldova din ultimii doi ani a reînceput vehicularea unor idei referitoare la eventualitatea revenirii statului din stânga Prutului, într-o formă sau alta, în cadrul său istoric şi etnic firesc”, apreciază autorul articolului ,,Zece argumente impotriva unirii Republicii Moldova cu Romania„.
Ghenghea realizează o sinteză a obiecţiilor formulate cu privire la un potenţial act al Unirii, întâlnite în presa scrisă, în emisiunile de radio şi de televiziune din România şi din Republica Moldova, pe Internet, precum şi în discuţiile cu diferite persoane. Redăm în continuare cel mai des vehiculate argumente împotriva unificării celor două state româneşti:
1. dorinţa deţinătorilor puterii de la Chişinău de a rămâne factori decizionali de nivel republican într-un stat independent decât să devină factori de importanţă regională într-un stat românesc mărit;
2. complicaţiile provocate în plan extern pe multiple planuri, precum şi reacţiile Marilor Puteri, în general, şi ale Federaţiei Ruse, în special; aceasta din urmă, în ciuda diverselor previziuni şi planuri vehiculate în ultimul deceniu pentru o eventuală reaşezare politică şi teritorială a realităţilor din imediata vecinatate a flancului său sud-vestic, pare prea puţin dispusă să accepte o nouă modificare radicală a situaţiei geopolitice din sud-estul Europei;
3. preeminenţa clişeelor şi a automatismelor mentale de ambele părţi – ale românilor din stânga Prutului faţă de cei din dreapta Prutului şi reciproc (românii sunt „ţigani”, basarabenii sunt, de fapt, „români rusificaţi sau ruşi” etc.), fapt care ar demonstra inclusiv faptul că locuitorii României şi Republicii Moldova nu sunt pregătiţi să se accepte unii pe alţii;
4. situaţia economico-financiară net inferioară a Republicii Moldova, care ar reprezenta o adevărată piatră de moară pentru economia României;
5. sporirea şi accentuarea dificultăţilor în relaţiile cu Ucraina, stat cu care România are, deja, numeroase probleme legate nu doar de minoritatea românească din nordul Bucovinei, ţinutul Herţa, nordul Maramureşului, sudul Basarabiei şi din Transnistria, ci şi de vestitul caz Bâstroe şi de procesul vizând platforma continentală a Mării Negre;
6. tensiunile suplimentare legate de situaţia şi de statutul autoproclamatei Republici Transnistrene;
7. atitudinea evident refractară a UDMR-ului faţă de revenirea unei părţi semnificative a Basarabiei în cadrul său istoric şi naţional firesc, dintr-un simplu calcul cu evidente conotaţii politice: pierderea procentelor care le permit liderilor UDMR-işti accederea la conducerea României;
8. dificultăţile procesului de uniformizare şi de armonizare administrativă şi legislativă;
9. creşterea ponderii elementelor etnice neromâneşti în ansamblul statului român, prin sporirea numerică destul de semnificativă a ruşilor, ucrainenilor, bulgarilor, precum şi prin includerea găgăuzilor; un alt aspect este legat de temerile creşterii fenomenului infracţionalităţii din cauza vestiţilor „rackeţi”, a traficanţilor de droguri şi de fiinţe umane etc.;
10. în fine, regăsirea României şi a Republicii Moldova într-un cadru politic şi teritorial comun ar duce la apariţia unui adevărat exod de populaţie peste Prut, locul românilor moldoveni urmând a fi luat de diverse elemente slave (în special ruşi şi ucraineni).
În finalul articolului, Mircea Cristian Ghenghea aminteşte de datoria morală a României faţă de cei pe care a fost nevoită să îi abandoneze în anumite momente dramatice ale istoriei sale. ,,La fel de adevărat este, însă, faptul că această datorie morală nu trebuie să se traducă în elucubraţii sentimentale şi în acţiuni incoerente, în simple discursuri de imagine, ci în elaborarea şi în aplicarea unor planuri pragmatice şi extrem de speculative, care să demonstreze, atât în România şi în Republica Moldova, cât şi în cadrul general european, beneficiile indiscutabile ale apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeana şi, implicit, de România”, subliniază istoricul.
Imagine: Blogul lui Răzvan Codrescu
