Şantajul Rusiei, exprimat clar de vicepremierul Dmitri Rogozin în cadrul vizitei sale la Chişinău, are scopul de a băga în sperieţi omul de rând din Republica Moldova. Dar cine se sperie primul? Păi, politicianul din stânga Prutului. Politicianul se erijează în diplomat, îl primeşte pe şantajist, deşi parcă nu prea l-a invitat, vorbeşte limba şantajistului, în semn de binecunoscuta politeţe a moldoveanului, adică a românului, îi acceptă avertismentele cu zâmbetul pe buze (dovadă chiar în albumul foto al şantajistului de serviciu) şi îl reasigură că pentru Republica Moldova, raportul cu Rusia rămâne o prioritate.
,,Capul plecat sabia nu-l taie”, zice un proverb care atestă desele năvăliri ale veneticilor pe teritoriul românesc. Eu cred că îl taie când e vorba de ruşi, o atestă manualele de istorie: foametea organizată, deportările şi crimele. În prezent, Rusia avertizează prin embargo-uri: la bomboane, caşcaval şi alcool.
Dincolo de lipsa de demnitate a câtorva dintre cei aflaţi la guvernare în Republica Moldova, dincolo de aşa-zisa lor grijă pentru populaţia care ar putea rămâne fără gaz la iarnă, rămâne aşteptarea unui răspuns pe măsură din partea organismelor europene. Cu siguranţă oficialii europeni vor fi mai tranşanţi în privinţa ameninţărilor ruseşti.
Într-o altă ordine de idei, stataliştii de tip nou, care prin orice comunicat de presă şi orice acţiune şi declaraţie politică, subliniază faptul că Republica Moldova este independentă (cu trupe ruse în teritoriu, completez eu), suferă de amnezie când sunt vizitaţi de oficiali ruşi?
Şi nu în ultimul rând, vă reamintesc că atitudinea Rusiei rămâne constantă în istorie faţă de acest meleag, aşa cum îl priviţi oricare dintre voi, suveran, independent, temporar, românesc, european sau toate la un loc. Rusia priveşte Moldova ca pe o colonie, veşnic în genunchi.
