Nu doar discursul Romaniei trebuie ajustat. In paralel, ar fi bine ca Romania sa eficientizeze investitiile in Moldova. In 2010 Romania s-a angajat sa acorde ajutor nerambursabil Moldovei de 100 milioane euro (perioada 2010-2013). Dar nu e suficient sa oferi bani, impactul investitiilor este la fel de important. Un amic din societatea civila romana recent mi-a marturisit ca forum-uri regionale sau intruniri bilaterale (cu participarea Moldovei) sprijinite (inclusiv financiar) de guvernul Romaniei nu au continuitate. In opinia sa ”aceste deseori se fac mai degraba pentru a bifa o activitate, decat a produce un impact.” Ori Romania, mai ales in conditiile de criza economica, nu isi poate permite sa ramana prizoniera logicii birocratice. Toate statele donatoare, incepand cu SUA, constranse de criza economica, isi regandesc strategii in vederea amplificarii impactului asistentei, volumul careia insa este substantial redus. Asadar, orice leu sau efort de alta natura investit in Moldova trebuie sa produca efecte palpabile. Acestea la randul sau vor promova imaginea Romaniei.
Ajutorul acordat de Romania pentru a face fata inundatiilor din vara 2010 a fost un exercitiu cat se poate de eficient din acest punct de vedere. Oficialii din guvern si ministerul de interne de la Chisinau au remarcat ca interventia echipelor romanesti a fost extrem de eficienta si in multe cazuri cruciala pentru limitarea pagubelor. Dincolo de aprecieri din partea guvernului de la Chisinau, Romania a avut de castigat in termeni de imagine publica in Moldova. Romania are multe de impartasit nu doar in gestionarea situatiilor de criza (similare din vara 2010), dar si in domeniul afacerilor interne (pentru liberalizarea regimului de vize cu UE), transporturilor (liberalizarea transportului aviatic), comert (pentru crearea Zonei de Comert Liber cu UE) si nu in ultimul rand in politica de aparare si securitate (participarea la misiunile PESC). Astfel, Romania poate oferi know-how in cum sa abordez ministere de interne din tarile reticente fata de liberalizarea regimului de vize cu Moldova sau cum sa negociez acordul de liber schimb cu UE. De asemenea, extinderea activitatii companiilor aeriene low-cost romanesti in Moldova (Wizzair din Ungaria deja anunta pe situl sau ca in curand va deschide curse spre Moldova) si pregatirea specialistilor civili din Moldova pentru participarea la misiunile PESC vor facilita si multiplica efecte pozitive ale Parteneriatului Estic asupra Moldovei si cetatenilor de rand.
Privind retrospectiv, influenta Rusiei in Moldova dupa 20 de ani s-a redus considerabil. Rusia nu mai este principalul partener econmic a Moldovei, dar nici a Transnistriei (in 2009 regiunea separatista a trimis aproape 45% din exporturi spre UE si aproximativ 35% spre CSI). Drept dovada blocada vinurilor si produselor agricole din 2010 a avut un impact minor in comparatie cu anii 2006-2007. Majorarea pentru Moldova a cotelor de export in UE a vinurilor si unor produse agricole pana in 2015 si achitarea pretului European de Moldova pentru gazele naturale incepand cu ianuarie 2011 va limita si mai mult capacitatea Rusiei de a santaja economic Moldova. Nu acelasi lucru se poate spune despre Transnistria care a resimtit din plin efectele crizei economice din Europa, confirmand dependenta sa sporita fata de piata Europeana. Unele uzini orientate exclusiv pe exporturi in Europa au fost nevoite sa-si sisteze temporar activitatea. Daca privim astfel lucrurile, nu este surprinzator faptul ca Rusia a simtit nevoia sa deschida centru pentru promovarea culturii si limbei ruse ”Russkii Mir” in regiunea separatista considerata pro-rusa. Promisiunea de a extinde aceasta retea de la Tiraspol in alte orase din regiune, confirma ca Rusia incepe sa se simte vulnerabila in Transnistria.
Evolutiile politice din Moldova in ultimii ani confirma tendinta descendenta a Rusiei. Kremlinul a esuat de doua ori in 2009 si 2010 sa formeze o coalitie de centru-stanga in Moldova. Moscova detine resurse reziduale destructive, care pot complica dezvoltarea Moldovei. Insa Rusia nu are capacitatea dar si credibilitatea pentru a construi ceva in Moldova sau oferi o alternativa la integrarea Europeana. Asta este diferenta fundamentala intre Rusia si Romania in Moldova. Avand in vedere declinul Rusiei pe termen lung, Romania trebuie sa se angajeze intr-un exercitiu consistent, calm, cu bataie lunga in vederea ancorarii Moldovei in Europa. Discursul inflamator este strain acestei strategii si contraproductiv. Romania poate contribui la Europenizarea Moldovei in diverse domenii (unele amintite mai sus). Chiar si in dosarul Transnistrian unde multi nu dau nici o sansa, Romania poate contribui la reintegrarea Moldovei. De fapt Romania deja o face, fiind printre patru (impreuna cu Italia, Germania si Polonia) cei mai importanti partneri comerciali ai Transnistriei din UE in 2009. Asadar Romnia este o piesa importanta care poate extrage economic Transnistria din spatiul ex-sovietic.
Concluzie
Succesul concomitent al Romaniei in relatia cu Rusia si Moldova depinde de mai multi factori. Discursul si politica Romaniei este doar o variabila. Adaptarea post-imperiala a Rusiei si vointa politica pentru reforme la Chisinau sunt alte doua elemnte in aceasta ecuatie. Insa de prea multe ori in Romania se pune accent pe factori externi (ex.: politica agresiva a Rusiei) si se acorda prea putina atentie factorilor domestici (ex.: formularea politicii fata de Rusia, organizarea si coordonarea politicii externe intre institutii de stat). Aceasta analiza argumenteaza ca Romania poarta o parte de vina pentru faptul ca relatiile in triunghi Romania-Rusia-Moldova sunt afectate de logica jocului cu suma nula. Prin urmare, Romaniei ii revine un rol important in transfromare a filosofiei care guverneaza raporturile din acest triunghi. Pentru a reusi Romania trebuie sa aiba rabdare strategica si sa fie pregatita sa infrunte esecul fara sa dea inapoi. In ultima instanta, succesul asa cum remarca Winston Churchill este „abilitatea de a trece de la un esec la altul fara sa iti pierzi entuziasmul.”
Sursa: Contributors.ro
