În orașul Negotin a avut loc un eveniment istoric pentru românii din Serbia de Răsărit. Un sobor de preoți români/vlahi, condus de Preacucernicul Părinte Boian Alexandrovici, Vicarul Timocului, din care au făcut parte Pr. Mihai Zorilă, consilier al Episcopiei Severinului și Strehaiei, Pr. Antonie Isac, Pr. Ștefan Șarampoi, Pr. Ovidiu Ursu, Pr. Florin Păpavă și Pr. Sarian Raikovici, a oficiat la 1 decembrie prima Sfânta Liturghie în nouă biserică românească cu hramul Sf. Mucenic Ioan Valahul din acest oraș iar răspunsurile liturgice au fost date de către Stareța mănăstirii Sf. Ana din Orșova împreună cu Maica Alexandra.
Jurnalistul Ion Bădoi notează că Părintele Boian a vorbit în acest context despre importanța jurisdicției Bisericii neamului și legătura dintre Ţara Mamă România și românii din afara granițelor țării. ”Noi nu facem nimic nou, noi numai întoarcem aia ce a fost. De aproape 200 de ani nu avem slujba în limba noastră și iată, am ajuns să ne pierdem. Nu mai avem timp de pierdut, nu mai vrem sa fim nebotezați și pentru asta am adus aici o piatră din altarul bisericii Sfântului Niceta din Remesiana ca să arătăm continuitatea noastră și rădăcina noastră trainică. Tot așa, am hotărât astăzi, să slujim pe antimisul sfințit de către Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, ce se află în Valea Timocului. Sfinții Părinți ai neamului nostru au avut grijă de noi întotdeauna și pentru asta noi preoții ortodocși români din Timoc avem datoria să continuăm lucrarea lor”, a mai spus Pr. Boian.
După Sfânta Liturghie, credincioșii au avut prilej de a se închina moaștelor Sfântului Ierarh Nicolae și Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, care au fost aduse special pentru această sărbătoare la biserica din Negotin. Orașul Negotin din Valea Timocului este un oraș istoric și majoritar românesc. În anul 1833 biserica orașului, ridicată și sfințită în anul 1803 de către Mitropolitul român Calinic, cu sediu la Vidin, a fost luată de către nou înființata Episcopie sârbească de Timoc. De atunci până astăzi, Negotinul nu a mai avut o biserică cu slujire în limba majorității, limba română.
La finalul serbării a avut loc un program cultural la sediul protopopiatului Daciei Ripensis, la care au participat reprezentanții comunității românești din zonă, reprezentanții Ambasadei României din Serbia, Consulatului din Zăiceari, numeroși credincioși români din zonă și din Țara Mamă România.