Senatorul Dumitru Bujor, președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni, a declarat că România a avut trei proiecte importante după 1990, dintre care două s-au realizat: aderarea la NATO, integrarea în UE, iar al treilea, ,,de o importanță capitală”, este reunificarea celor două state românești. ,,Împreună vom reuși ceea ce ne dorim toți”, a punctat Bujor. Totodată, parlamentarul a ținut să felicite Platforma Civică Acțiunea 2012 pentru demersurile sale active în viața României și pentru obiectivul propus, al Reunirii și a asigurat coaliția că va primi un ajutor consistent din partea politicienilor din România. ,,Aici fac apel la întreaga clasă politică, care se va ralia acestor proiecte: să urgentăm această reunificare pe cale diplomatică, să nu fie o simplă opțiune pentru un viitor mai îndepărtat”, a încheiat senatorul Bujor.
,,Frontierele reprezintă cicatricile unei națiuni (…). Sperăm ca aceste cicatrici să fie închise și ceea ce este al nostru să revină în granițele firești. Bine ar fi să avem un termen, poate până în 2018 să se întâmple acest lucru”, a menționat deputatul Aurelian Mihai, membru al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor. Aurelian Mihai a mai remarcat faptul că mesajul ,,Basarabia e România” are notorietate și în străinătate, unde ideea națională prinde contur tot mai mult. ,,Să dea Dumnezeu ca Unirea să se întâmple foarte repede!”, a conchis acesta.
Vicepreședintele comisiei pentru comunitățile românești din afara granitelor țării a Camerei Deputaților, Bogdan Diaconu, a remarcat faptul că dacă încă de la începutul anilor ’90 și până de curând a fost o tăcere mormântală cu privire la tematica Reunirii, în prezent aceasta a fost adus pe agenda publică de Acțiunea 2012, aspect care permite discuții deschise atât la București, cât și la Chișinău, ,,nu pe la colțuri”. ,,Mai important pentru noi, ca și clasă poltiică, este că am venit în întâmpinarea Acțiunii 2012, semnând în calitate de co-inițiatori proiectul legislativ depus în Parlament pe 20 noiembrie”, a precizat deputatul Diaconu. Acesta a mai afirmat că subiectul Reunirii trebuie să fie un proiect al clasei politice, dar și al societății civile, al tuturor actorilor publici. ,,După retragerea Ucrainei și Armeniei la Vilnius, cred că din punct de vedere geopolitic, conjunctura devine favorabilă Reunirii. Trebuie să convingem UE că și nouă, și românilor din Republica Moldova ne este mai bine așa” (n.r. într-un singur stat), a adăugat Diaconu.
Eugen Popescu a semnalat necesitatea semnării unui Pact pentru Basarabia, de toate partidele politice românești care au ajuns la o concluzie comună, referitoare la tematica Reunirii și care să reflecte interesul național.
,,Cred că acest ideal trebuie îndeplinit, cred că nu avem nevoie de aprobarea nimănui pentru a fi patrioți”, a intervenit deputatul Ninel Peia, care a amintit că a intrat în Parlamentul României și pentru îndeplinirea dezideratului unității naționale, prin unirea cu Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța.
Parlamentarul Dragoș Gunia și-a exprimat opinia că idealul Reunirii este o conlucrare în sensul alegerii căii celei mai scurte pentru a fi realizat. ,,Ar trebui să mergem mult mai des în Republica Moldova, să vorbim mult mai mult cu cetățenii din cele două state”, a lansat acesta un îndemn. ,,În mod sigur o să deranjăm multă lume, unii mai la Est de Republica Moldova, însă nu trebuie să fim toți de acord”, a mai declarat Gunia. Deputatul a mai precizat că un atuu pe care România ar trebui să știe cum să îl utilizeze în discuțiile cu europenii este atractivitatea unei piețe mult mai mari în cazul unirii celor două state românești. ,,Singura politică este interesul național”, a concluzionat Gunia.
Eugen Popescu a anunțat lansarea unui nou proiect desfășurat sub egida Platformei Civice Acțiunea 2012, care vizează ca fiecare parlamentar din România să ia sub parentaj o grădiniță sau o școală din Republica Moldova, căreia să îi doneze tot ceea ce este necesar pentru buna desfășurare a actului educațional din instituție.
Deputatul Mircea Irimia a specificat că este nevoie de strategie și abilitate pentru a negocia cu partenerii o reîntregire a celor două state românești. ,,Când ne întoarcem acasă trebuie să precizăm mesajul că la București se dorește Reunirea”, a subliniat acesta.
,,Aș vrea să mergem cu tirul cu cărți în Republica Moldova, nu cu portbagajul”, și-a exprimat dorința parlamentarul Cezar Cioată. De asemenea, acesta a venit cu inițiativa de a organiza pe viitor întâlniri precum cea de astăzi, în fiecare județ al României, evenimente la care să poată fi donate și cărți și care să beneficieze de invitați de seamă, precum oamenii de cultură. ,,Îmi doresc din tot sufletul să nu mai ținem cont că este Prutul între noi, podurile de flori putem să le facem în sufletul nostru”, a menționat Cezar Cioată.
Importanța culturii ca liant între România și Republica Moldova a fost adusă în dezbatere de către Eugen Popescu. Acesta a semnalat pericolul desființării în care se află Direcția Generală a Românilor de Pretutindeni din cadrul Institutului Cultural Român. Prin comparație, statul maghiar deține 16 structuri preocupate de tematica ungurilor din afara granițelor, pe când România funcționează numai cu două astfel de instituții.
Președintele Direcției Generale a Românilor de Pretutindeni, prof. univ. Radu Baltasiu, a subliniat faptul că Institutul Cultural Român se află într-un moment de cumpănă și trebuie încurajat să ducă la îndeplinire misiunile sale: promovarea și susținerea identității românilor care nu se mai află astăzi între granițele României. ,,Avem în Basarabia un ICR care trebuie să devină un instrument strategic de promovare a idealului național, care trebuie încurajat prin instrumente politice”, a încheiat acesta.
,,Dictonul ,,Mai bine mai târziu decât niciodată” e binevenit, vedem că frații noștri de peste Prut chiar își doresc Unirea, vedem și prin adoptarea limbii române ca limbă oficială”, a declarat în același cadru deputatul Dumitru Chiriță. ,,Există un singur stat românesc care se numește România, România Mare”, și-a exprimat acesta punctul de vedere.
Deputatul Ovidiu Iane a remarcat faptul că subiectul supus dezbaterii este unul ,,important, sensibil și vibrant”. ,,Prima lecție în ceea ce privește România Mare începe la Chișinău, să mergi la Chișinău și să vezi că acei oameni speră și cred mai mult în România Mare decât noi, din această parte a Prutului, că ei simt românește mai mult ca noi”, a spus Iane, care a atras atenția că ,,a venit momentul în care trebuie să lucrăm de la om la om” și că ,,la nivel de cetățeni, Republica Moldova stă bine la capitolul răbdare”.
Voința politică este absolut necesară în procesul reîntregirii naționale. De această părere a fost și deputatul Ștefan Burlacu, care a menționat că foarte multe lucruri îl leagă de Republica Moldova.
Co-președintele Platformei Civice Acțiunea 2012, Eugen Popescu, a mai punctat faptul că viziunea coaliției din care face parte vizează integrarea în UE a Republicii Moldova prin unirea cu România. ,,Acțiunea 2012 sprijină traiectul european al Republicii Moldova, dar problema ține de viabilitatea proiectului, dacă cele trei milioane de români aflați pe o axă geopolitică pe care o vedem explodând zilele acestea vor rămâne pe acest traseu european”, a subliniat acesta. Eugen Popescu a mai amintit de recentele provocări ale separatiștilor de la Tiraspol lansate față de liceul românesc ,,Lucian Blaga”, unde cadrele didactice și elevii au fost anchetați și amenințați cu închisoarea. ,,40% din populația de dincolo de Nistru este românească. România trebuie să facă tot posibilul ca regiunea transnistreană să reintre în componența Republicii Moldova”, a conchis Eugen Popescu.
Aici puteți accesa video de la conferință.
La eveniment au mai participat și jurnaliști, analiști, sociologi și militanți unioniști.