Ilia Galinskii, director al Institutului de Cercetare Ştiinţifică de pe lângă Universitatea de Stat din Tiraspol „Taras Şevcenco” scrie într-un articol, publicat pe 06 martie 2011 de către Agenţia Informaţională REGNUM că experţii din Transnistria sunt uimiţi de rezultatele ultimelor sondaje de opinie efectuate în Republica Moldova. Conform acestuia, în rândurile elitei politice de la Chişinău se vehiculează ideea că majoritatea populaţiei nerecunoscutei republici nistrene ar dori reunirea cu Republica Moldova. Autorul articolului susţine că realitatea este cu totul alta şi asta deoarece sondajele de opinie publică efectuate în ultimii nouă ani pe teritoriul Transnistriei de către experţii Centrului de Studii Sociale şi Politice „Perspectiva” au avut rezultate diferite.
Pentru a afla adevărata stare a lucrurilor în Transnistria a fost efectuat de către experţii Institutului de Cercetare Ştiinţifică de pe lângă Universitatea de Stat din Tiraspol „Taras Şevcenco” (Centrul de Studii Sociale şi Politice „Perspectiva” şi laboratorul de cercetare ştiinţifică „Sociologie”) în perioada 14 – 19 februarie 2011 un sondaj de opinie cu denumirea „Suveranitatea Republicii Moldoveneşti Nistrene în oglinda opiniei publice”. La întrebări au răspuns 750 de locuitori din Transnistria, iar marja de eroare este de 4%.
Conform rezultatelor prezentate de experţii acestui institut de cercetare opinia transnistrenilor este la fel de fermă ca şi acum câţiva ani, ei pledând pentru independenţa Republicii Moldoveneşti Nistrene.
Rezultatele cercetării arată că dacă duminica viitoare ar fi organizat un referendum sub egida ONU cu privire la autodeterminarea populaţiei nistrene, atunci 89,9% din respondenţi ar opta pentru independenţă şi doar 8% ar vota împotrivă.
În timpul efectuării sondajului de opinie publică respondenţiii au fost rugaţi să-şi exprime opinia cu privire la cursul strategic de dezvoltare al ţării pe care ar trebui să-l adopte poporul şi puterea de stat a Republicii Moldoveneşti Nistrene: 30% din cei chestionaţi au optat pentru independenţă totală, 28,2% – pentru crearea unui stat independent, dar care să intre în zona de influenţă a Rusiei, 24,5% – ar vota pentru anexarea Transnistriei la Rusia, 4,5% – ar opta pentru unirea cu Ucraina şi doar 8,3% şi-ar dori să vadă Transnistria în componenţa Republicii Moldova.
Alte rezultate ale sondajului mai arată că peste zece ani 45,8% din respondenţi şi-ar dori să vadă Republica Moldovenească Nistreană în calitate de stat suveran şi dezvoltat, 42,9% şi-ar dori ca aceasta să intre în componenţa Rusiei, 3,7% şi-ar dori o alipire la Ucraina şi doar 7,3% îşi doresc să vădă Transnistria în componenţa Republicii Moldova.
Pe de altă parte atitudinea populaţiei transnistrene faţă Republica Moldova ar avea următorul tablou: 57,6% din cei chestionaţi susţin că Moldova are o poziţie agresivă faţă de Transnistria, 13,1% – văd în Republica Moldova un stat prieten, 11,7% – o văd ca parte componentă a României şi 4,8% – consideră că Republica Moldova şi Transnistria vor fi un stat unitar.
Majoritatea absolută a trasnnistrenilor recunosc eficienţa forţelor pocificatoare prezente pe teritoriul Transnistriei, iar 72,2% din cei chestionaţi au menţionat ca „excelentă” prestaţia pacificatorilor ruşi. Doar 3% consideră aceste forţe ineficiente.
Întrebaţi de cine depinde soluţionarea conflictului transnistrean, respondenţii au răspuns în felul următor: 33,9% – de autorităţile de la Chişinău şi Tiraspol, 28,7% – de Rusia, 7,9% – de societatea civilă de pe ambele maluri ale Nistrului, 4,7% – de Uniunea Europeană, 3,5% – de SUA, 0,8% – de Ucraina, 7,5% – de eficienţa formatului de negociere „5+2”.
Concluzia generală a acestei cercetări sociologice, confirmă, după Ilia Galinskii, susţinerea majorităţii absolute (calificate) a populaţiei nistrene pentru independenţa şi suveranitatea Transnistriei. În acelaşi timp, dacă va fi creat cadrul normativ internaţional care să permită acest lucru, Transnistria va fi pregătită să intre în componenţa Rusiei, ceea ce confirmă şi rezultatul referendumului organizat de către autorităţile nistrene în anul 2006 şi care nu au fost recunoscute de către opinia publică internaţională.
Ilia Galinskii a mai menţionat în acelaşi articol că rezultatele cercetării nu au făcut altceva decât să confirme că există o tendinţă în rândurile participanţilor la formatul de negociere „5+2” de a împinge populaţia nistreană într-un spaţiu politic străin acesteia, adică în componenţa Republicii Moldova.
Sursa: REGNUM
Sursa imagine: Financiarul.com
