,,Dacă cifrele nu guvernează lumea, cel puţin ele ne arată cum e guvernată” (Mihai Eminescu)
Recensământul Populației și Locuințelor reprezintă un set de documente cifrice oficiale, cu caracter public. Această formă de observare statistică urmăreşte ,,înregistrarea populaţiei la un moment dat împreună cu o serie de caracteristici demografice şi socioeconomice: domiciliul, vârsta, sexul, starea civilă, cetăţenia, nivelul de instruire, locul de muncă, categoria socială, ocupaţia etc., organizată în vederea determinării numărului, structurii şi repartizării teritoriale a populaţiei” (Trebici, 1975, 69).
Nu te numeri printre cei care contează, ci pur și simplu te numără
Recensământul este iniţiat de autoritatea administrativă supremă în stat, se referă la întreg teritoriul asupra căruia se exercită suveranitatea statului respectiv, se înregistrează situaţia la un moment determinat, acelaşi pentru toată populaţia cuprinsă în recensământ (momentul critic al recensământului – ziua decretată, ora zero). Chiar dacă înregistrarea durează mai multe zile, întotdeauna se are în vedere situaţia din momentul critic al recensământului, asigurându-se astfel condiţia de simultaneitate a înregistrării, iar înregistrarea populaţiei se face în baza unei metodologii unice pentru întreg teritoriul cuprins în recensământ. Obligativitatea înregistrării se extinde asupra întregii populaţii. Recensământul nu are valoarea unui sondaj de opinie.
Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor este organizat o dată la zece ani, scopul fiind colectarea şi formarea resurselor informaţionale oportune şi veridice privind numărul populaţiei, distribuţia teritorială, componenţa sa după sex, vârstă, nivel de instruire, apartenenţa etnică şi limbă, statutul ocupaţional, starea civilă, fondul de locuinţe, condiţiile de trai şi multiple alte caracteristici socio-demografice. Aceste date sunt importante şi necesare pentru buna funcţionare a administraţiei publice centrale şi locale de toate nivelurile, precum şi pentru determinarea perspectivelor de dezvoltare social-economică a statului.
Datele se completează cu pixul, nu cu creionul
Recensământul Populației și Locuințelor 2014 se va desfășura între 12 și 25 mai pe întreg teritoriul Republicii Moldova, mai puțin în regiunea transnistreană. În premieră pentru Republica Moldova, la acest recensământ vor fi colectate informaţii referitor la clădiri şi locuinţe, indiferent de tipul şi situaţia ocupării acestora, alte unităţi de locuit, spaţii colective de locuit. Practic, cetățenii Republicii Moldova vor completa două chestionare: 1CL (clădire, locuință) și 2P (persoană). Toți membrii familiei care au vârsta de 15 ani și mai mult vor completa chestionarele cu un pix cu cerneală albastră sau neagră.
12.000 de recenzori, dar nu chiar
12.000 de recenzori pe hârtie, mai puțini în realitate (deoarece Biroul Național de Statistică nu a reușit să facă toate angajările necesare), ar trebui să se deplaseze din casă în casă între orele 08:00 și 20:00 și să adreseze întrebări incluse într-un formular standard, despre etnia, religia și limba vorbită, dar și despre locuință sau statutul membrilor familiei (de exemplu, dacă trăiesc în Republica Moldova sau au emigrat). Totodată, recenzorii nu ar trebui să vă inducă răspunsurile, mai exact, nu ar trebui să vă sugereze sau să vă indice răspunsurile. De exemplu, la întrebarea legată de apartenența etnică, recenzorul nu ar trebui să vă oblige să vă declarați moldovean, rus sau ucrainean și nici să vă explice de ce anume consideră el că ați avea o anumită identitate sau alta. La recensământ aveți dreptul și libertatea de a vă declara așa cum simțiti.
Dacă soțul îmi spune că eu sunt moldoveancă, dar eu știu că sunt româncă? Rugați recenzorul să vă noteze ca româncă.
În 2004, experți internaționali au contestat veridicitatea rezultatelor recensământului la capitolul limbă vorbită şi apartenenţă etnică, cele mai delicate aspecte incluse în formulare. Încurajați, șantajați sau cumpărați de un guvern comunist care nu admitea identitatea românească a majorității populației din Republica Moldova, recenzorii îi obligau pe respondenți să nu se declare români, ci moldoveni. Atragem atenția asupra faptului că atât ca naționalitate, cât și ca etnie, moldovenii sunt români, fac parte din poporul român, precum ardelenii sau oltenii. Moldovenii sunt, însă, în vest, cetățeni ai României, iar în est, cetățeni ai Republicii Moldova. Se poate spune, așadar, că locuitorii Republicii Moldova sunt moldoveni NUMAI în registrul cetățeniei. Pentru că sute de mii de cetățeni ai Republicii Moldova sunt și cetățeni ai României, atunci aceștia se vor declara așa cum au declarat și la jurământul depus cu ocazia obținerii cetățeniei: români.
În 2004 au existat cazuri în care un membru al familiei impunea varianta sa de răspuns și celorlalți. Ei bine, corect este ca fiecare individ să completeze așa cum știe și simte formularul care îi este alocat.
Limba lui Grigore Vieru, limba noastră
Conștiința etno-lingvistică a populației din stânga Prutului a fost grav afectată în perioada ocupaţiei sovietice, astfel că apariția ,,limbii moldovenești”, o invenție stalinistă, nu a fost contracarată cu fermitate de stat decât în urmă cu câteva luni, când Curtea Constituțională a stabilit că limba vorbită în Republica Moldova este limba română. Limba română este limbă oficială în Uniunea Europeană. Dacă recenzorii vă vor îndemna să declarați că limba pe care o vorbiți sau limba maternă este ,,moldovenească”, fiți agili și amintiți-vă de hotărârea Curții Constituționale: limba vorbită de majoritatea populației Republicii Moldova este limba română.
(Va urma)