Singurul liceu cu predare în limba română de la Tiraspol, liceul Lucian Blaga, este supus presiunilor autorităţilor separatiste din regiunea transnistreană pentru că este „ultimul focar de românism”, reiese dintr-un reportaj publicat de Mediafax.
Profesoara Lilia Chisin de la liceul Lucian Blaga, la care mai învaţă doar 175 de elevi, crede că unitatea de învăţământ are un nume predestinat, pentru că „Lucian Blaga a fost un martir al neamului şi creaţia lui a fost în permanentă cenzură”, iar aceeaşi „soartă” o au şi cei care predau sau învaţă în liceul din Tiraspol.
În regiunea transnistreană „sunt opt unităţi de învăţământ în care se mai predă în grafia latină, în limba română, în Tiraspol, Tighina, Grigoropol, Dubăsar, Doroţcaia şi Râbniţa. Dar focarul cel mai mare şi mai deranjant suntem noi, cei de la Lucian Blaga, pentru că suntem un junghi în inima capitalei acestei aşa-proclamate republici”, a spus Lilia Chisin pentru Mediafax.
Ea povesteşte că liceul în care predă a fost devastat de două ori de autorităţile autoproclamate de la Tiraspol, respectiv în 1994 şi în 2004, astfel încât se teme că astfel de practici s-ar putea repeta şi acum, pentru că separatiştii ar păstra „o tradiţie” să invadeze, din zece în zece ani, acest spaţiu în care se păstrează cultura şi limba română.
Lilia Chisin afirmă că părinţii elevilor sunt ameninţaţi uneori cu concedierea pentru a-şi retrage copiii de la liceul cu predare în limba română sau nu sunt promovaţi în anumite posturi, dând exemplul unui părinte care lucrează la o vamă din zonă şi care şi-a retras fiul de la liceu pentru a nu fi concediat.
„Părintele ne-a spus când şi-a înscris copilul că are nevoie să înveţe limba română, pentru că doreşte să urmeze apoi studiile în România. Cu regret, a venit apoi şi l-a retras pentru a nu fi eliberat din serviciu”, a povestit profesoara.
Potrivit acesteia, un alt caz este al unei femei, mama unei fetiţe care învaţă în liceu, căreia i s-a propus să fie avansată ca şefă de secţie într-un spital, dar cu condiţia să îşi retragă fetiţa de la liceul cu predare în limba română.
E xistă un control continuu al autorităţilor privind activitatea din liceu: „Ne deranjează faptul că de fiecare dată poate să îţi deschidă uşa liceului sau să îţi intre în clasă ba un miliţian, ba un alt reprezentant al autoproclamatei republici. Practic, nu ştii cine sunt ei, pentru ce au venit şi care este scopul lor mai departe”.
Lilia Chisin mai spune că în spaţiile publice şi în mijloacele de transport public din Tiraspol se vorbeşte doar în limba rusă, însă ea nu se teme şi nu se jenează să vorbească în limba română.
„Ca vorbitor de limba română vă spun cu mâna pe inimă că eu nu mă jenez şi nu mă tem. În mijloacele de transport în comun merg uneori cu fiul meu, vorbim româneşte şi văd cum sunt aţintiţi ochii din jur asupra noastră. Nu simt presiuni directe, însă vă spun că stăm cu frica în spate”, a mai spus profesoara.
„Stăm cu frica în sân şi nu ştim cât vom mai activa, pentru că ni s-a spus şi chiar a apărut şi în presa periodică faptul că până la 1 septembrie ne vor închide. Menirea lor este să ne închidă şi să stingă ultimul focar de românism. Nu putem intona imnul Republicii Moldova la careurile de solemnitate, pentru că suntem asistaţi de miliţieni. Acţiunile culturale le facem în liceu cu uşile închise. Limba română se vorbeşte doar în curtea liceului şi, poate, de elevii noştri acasă. În rest, chiar şi vorbitorii de limbă română evită să vorbească în stradă sau în spaţiile publice de frică”, a povestit Lilia Chisin.
Profesoara a explicat şi cât de greu le este profesorilor şi elevilor să găsească manualele şi cărţile de care au nevoie şi cum le trec graniţa republicii separatiste ascunse în bagaje deoarece riscă amenzi de până la 100 de dolari dacă sunt prinşi cu cărţi scrise în grafia latină.
Ea spune că liceul a mai primit în ultimii ani ca donaţii cărţi şi calculatoare din România şi chiar un autocar pentru transportul elevilor.
