Premierul Republicii Moldova Iurie Leancă, împreună cu omologul său din România, Victor Ponta, au călătorit pe 2 octombrie la Kiev pentru a discuta cu liderii ucraineni despre „eforturile de dezvoltare democratică şi integrare europeană ale Ucrainei şi Republicii Moldova”. În primă fază, premierul Leancă a avut o întâlnire bilaterală cu omologul său ucrainean, Arseni Iaţeniuk, iar apoi a participat la o întrevedere trilaterală, Leancă, Iațeniuk, Ponta. Ulterior, premierii de la Chișinău și de la București au avut o întrevedere trilaterală cu președintele Ucrainei, Petro Poroșenko.
Contextul în care s-au desfăşurat întâlnirile
Întrevederile au loc într-o perioadă electorală pentru toate cele trei state. Victor Ponta candidează la președinția României, pe 2 noiembrie; Iurie Leancă, la alegerile parlamentare din Republica Moldova, pe 30 noiembrie, iar partidele lui Petro Poroșenko și Arseni Iaţeniuk se întrec în campania ucraineană pentru parlamentarele de pe 26 octombrie.
Mesajul transmis a fost acela că România sprijină Ucraina și Republica Moldova pe drumul spre democrație și spre Uniunea Europeană. Întâlnirea trilaterală a premierilor României, Ucrainei și Republicii Moldova este o premieră în relațiile dintre cele trei state în ultimii 17 ani[1]. România și Ucraina au semnat acordul pentru micul trafic de frontieră, după negocieri care au durat 6 ani.
În urma acordului, aproximativ 2 milioane de cetățeni din cele două țări, care locuiesc în zona graniței, vor putea intra în Ucraina și în România fără viză, pe baza unui permis special, și vor putea rămâne în zona celuilalt stat până la 3 luni. „România susține cât mai curând ridicarea regimului de vize pentru Ucraina, așa cum s-a reușit pentru Republica Moldova. Aceeași decizie trebuie luată la nivelul UE pentru ucraineni”[2], a spus premierul Victor Ponta.
Mai mult decât atât, premierul ucrainean, Arseni Iațeniuk, a declarat că una dintre cele mai importante probleme pe care Ucraina încearcă să le rezolve în relația cu Federația Rusă vizează securitatea energetică a Europei. Victor Ponta, de asemenea, a vorbit la rândul său despre proiectele pe care cele 3 țări trebuie să le dezvolte pentru a-și asigura independența energetică, inclusiv cele de interconectare a infrastructurii de gaze.
Prim-ministrul Iurie Leancă a declarat, în cadrul întrevederii trilaterale Ucraina – Moldova – România, că „Reiterez sprijinul și solidaritatea Republicii Moldova pentru poporul ucrainean și conducerea țării, în aceste momente dificile prin care trece Ucraina”. Pe agenda subiectelor de discuţie, oficialii au anunțat că au discutat despre cooperarea trilaterală, dezvoltarea dialogului politic și a contactelor directe, perspectivele reglementării conflictelor și ale consolidării păcii și securității în regiune[3].
„Reconfirmăm sprijinul nostru pentru eforturile Ucrainei de a identifica o soluție pașnică în vederea reglementării conflictului din Estul țării. Considerăm că acest conflict trebuie soluționat în baza respectării suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei”, a subliniat Iurie Leancă. De asemenea, părțile au făcut un schimb de opinii privind rezolvarea conflictului transnistrean. În acest context, Iurie Leancă a exprimat recunoștință conducerii de la Kiev pentru contribuția constructivă, în special, în formatul de negocieri „5+2”[4].
„În astfel de momente dificile, fără precedent, este nevoie de o asemenea cooperare, este nevoie de a arăta înțelegere, este nevoie de a depune eforturi pentru a consolida nu doar relațiile bilaterale, dar și a consolida securitatea în regiune. Și sunt convins că această întâlnire trilaterală este un pas sigur în această direcție”[5], a adăugat Iurie Leancă.
Cei trei șefi de Guvern au discutat și despre acțiunile ce urmează să fie întreprinse în vederea promovării obiectivului de integrare europeană, care este împărtășit atât de Ucraina, cât și de Republica Moldova. În particular, a fost reafirmat angajamentul pentru aprofundarea cooperării în cadrul euroregiunilor, inclusiv prin realizarea proiectelor de infrastructură, prin consolidarea securității energetice și prin modernizarea, cu sprijinul logistic și financiar al Uniunii Europene, a infrastructurii de frontieră[6].
Pe de altă parte, prim-ministrul României, Victor Ponta, a declarat că „România crede în acest drept inalienabil al poporului ucrainean, al Republicii Moldova de a-și alege drumul democratic și pro-european. Îmi doresc, însă, să spun că pe baza experienței României, și Ucraina, și Republica Moldova au nevoie mai mult decât de declarații politice de solidaritate, au nevoie de acțiuni concrete care să sprijine reformele pe care le fac în acest moment.”
La rândul său, Arseni Iațeniuk a spus că evenimentul în cauză este unul istoric, când pentru prima dată premierii celor trei state se întâlnesc în format trilateral. „Unitatea noastră regională este foarte importantă pentru dezvoltarea economică, stabilitatea și securitatea în această regiune”, a declarat Prim-ministrul ucrainean, menționând în mod special securitatea energetică a Europei[7].
Prim-ministrul Iurie Leancă a mai avut o întrevedere cu președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, după care a depus flori, împreună cu Victor Ponta, la Crucea eroilor căzuți în evenimentele tragice de pe Maidan. Vizita la Kiev și-a propus susținerea eforturilor de dezvoltare democratică și integrare europeană ale Ucrainei și Republicii Moldova.
Semnificaţiile evenimentelor
Trilaterala de la Kiev a premierilor României, Ucrainei și Republicii Moldova, va transmite „un mesaj clar de susținere în perspectiva restabilirii echilibrului în regiunea noastră”, este de părere preşedintele Camerei Deputaţilor din România, Valeriu Zgonea[8]. Acesta apreciază că vizita de joi a premierului Ponta în Ucraina reprezintă „un semnal ferm de susținere pe care România îl arată drumului pro-european al vecinilor noștri”. Astfel, premierul continuă să afirme sprijinul României pentru parcursul european al Ucrainei, al Republicii Moldova și al Georgiei, iar vizita pe care șeful Guvernului o efectuează la Kiev este „o dovadă concludentă a acestui fapt”.
„România este un partener serios, consecvent, pentru toate statele care au dorința de a parcurge drumul pro-european, pentru toți vecinii noștri, care vor să adere la principiile fundamentale care compun astăzi cea mai importantă uniune politico-economică din lume: Uniunea Europeană”. Mai mult decât atât, României îi revine rolul de a fi factor de stabilitate și siguranță în regiune[9].
La polul opus, unii specialişti consideră că trilaterala România – Ucraina – Republica Moldova este un proiect născut la sfârşitul anilor ’90 şi concretizat în 1998, când preşedintele Emil Constantinescu lansa ideea care a contabilizat inclusiv o întâlnire la cel mai înalt nivel. La vremea respectivă avea o logică. Fără să fie nici atunci egale ca poziţionare, cele trei state aveau în comun mai multe asemănări decât deosebiri, iar ierarhiile de status nu erau atât de evidente. Astăzi, însă, după 16 ani, lucrurile s-au schimbat radical[10].
În principiu, România îşi asumă rol de „lider regional”, iar asta nu strică niciodată în campanie, premierul ucrainean Iaţeniuk devine şi el mai semnificativ în regiune şi dă un impuls Frontului Popular (actualmente undeva la 6% în sondaje), iar premierul Leancă, în ciuda apartenenţelor net diferite la familiile europene (unul la PPE, altul la socialişti) a format deja un tendem „împotriva naturii” cu premierul României în perspectiva campaniilor electorale de pe cele două maluri ale Prutului. Dincolo însă de campania electorală, mizele şi implicaţiile sunt mai profunde[11].
România nu îşi sporeşte semnificaţia geopolitică sau strategică plasându-se în asemenea formate. Bucureştiul devine, în trilaterală, „sponsorul” şi forţa tractoare a celorlalte două state spre NATO şi UE. Asta presupune inclusiv gestiunea frontierei NATO şi UE, dar cu respectarea diferenţelor specifice. Pe de-o parte pentru că România nu este acceptată de Kiev să fie aşa ceva, şi nici nu este suficient de puternică şi relevantă în ansamblul puterilor estice pentru a-şi asuma asta. Cu alte cuvinte, costurile asumării rolului de lider pentru Ucraina şi R. Moldova, chiar şi în cazul, ipotetic, că este acceptat de celelalte state, sunt prea mari, iar beneficiile incerte[12].
Din punct de vedere economic, comerţul bilateral al României cu Ucraina este de 1,8 miliarde USD, având o balanţă pozitivă de peste 400 milioane dolari, dar cu tendinţă descrescătoare: comerţul bilateral cu R. Moldova este de 1,15 miliarde USD, cu un sold de 300 milioane de dolari în favoarea României cu tendinţa puternic crescătoare. Astfel, niciuna din cele două ţări nu se află în primii 10 parteneri comerciali[13].
Din perspectiva securităţii, analistul Dan Dungaciu susţine că trilaterala este complet neomogenă. Republica Moldova menţine încă „neutralitatea constituţională”, în ciuda prezenţei forţelor străine pe teritoriul ei, deci a încălcării flagrante a Constituţiei încă de la adoptarea acesteia, iar Ucraina continuă balansul specific între „a fi în NATO” şi „a fi în afara lui”. După cum a sugerat şi ultimul Summit al Alianţei, extinderea se amână[14].
Dincolo de toate astea, frontierele Ucrainei şi ale Republicii Moldova sunt incerte, neclare. Însă Pentru România, Republica Moldova are încărcătură istorică şi valoare strategică deosebită, faţă de care avem un obiectiv clar la scara istorică, pe când Ucraina nu se încadrează decât la categoria de vecinătate a României şi a UE.
Riscuri şi posibile tendinţe de evoluţie
Republica Moldova şi Ucraina trec în acest moment printr-o perioadă ce va marca următoarele decenii, decizii importante urmând a fi luate în ceea ce priveşte soarta lor. În ceea ce priveşte Republica Moldova, din cauza separatismului tot mai pronunţat din Transnistria, stabilitatea în zonă este din ce în ce mai sensibilă, iar implicarea Transnistriei în crize externe (conflictele din Ucraina) pot atrage, inevitabil, conflictele şi în zona românească, în statul de la est de Prut[15].
Dincolo de orice acord trilateral cu o altă ţară, Republica Moldova este cel mai important vecin, teritoriu pierdut în trecut în urma unor calcule geopolitice ale marilor puteri. Respectarea angajamentelor faţă de vecinii de la est de Prut şi a acordurilor bilaterale (printre care şi gazoductul Iaşi-Ungheni) au drept scop atragerea Republicii Moldova cât mai aproape de Occident şi scoaterea de sub umbrela rusească.
Autor: Radu Pătrașcu, pentru InfoPrut
[1]România sprijină Ucraina și Moldova pe drumul spre democrație și spre Uniunea Europeană, publicat în România Breaking News la data de 2 octombrie 2014 link: http://www.rbnpress.info/wp/simbolism-puternic-la-kiev-cei-doi-premieri-ai-celor-doua-state-romanesti-premierul-ucrainei-3-premieri-care-vorbesc-limba-romana/ accesat în data de 6.10.2014
[2] Declaraţia lui Victor Ponta la Kiev, apud România sprijină Ucraina și Moldova pe drumul spre democrație și spre Uniunea Europeană, publicat în România Breaking News la data de 2 octombrie 2014 link: http://www.rbnpress.info/wp/simbolism-puternic-la-kiev-cei-doi-premieri-ai-celor-doua-state-romanesti-premierul-ucrainei-3-premieri-care-vorbesc-limba-romana/ accesat în data de 6.10.2014
[3] Ibidem.
[4] Ibidem.
[5] Declaraţia lui Victor Ponta la Kiev, apud România sprijină Ucraina și Moldova pe drumul spre democrație și spre Uniunea Europeană, publicat în România Breaking News la data de 2 octombrie 2014 link: http://www.rbnpress.info/wp/simbolism-puternic-la-kiev-cei-doi-premieri-ai-celor-doua-state-romanesti-premierul-ucrainei-3-premieri-care-vorbesc-limba-romana/ accesat în data de 6.10.2014
[6] Ibidem.
[7] Ibidem.
[8] Zgonea: Trilaterala de astăzi de la Kiev va da un mesaj clar de susținere în perspectiva restabilirii echilibrului în regiunea noastră, publicat în AGERPRES la data de 2.10.2014 link: http://www.agerpres.ro/politica/2014/10/02/zgonea-trilaterala-de-astazi-de-la-kiev-va-da-un-mesaj-clar-de-sustinere-in-perspectiva-restabilirii-echilibrului-in-regiunea-noastra-15-54-13 accesat ăn data de 6.10.2014
[9] Ibidem.
[10] Dungaciu, Dan, Capcanele trilateralei România – Ucraina – Republica Moldova, publicat în Adevărul.ro la data de 3.10.2014 link: http://adevarul.ro/international/europa/exclusiv-dan-dungaciu-capcanele-trilateralei-romania-ucraina-republica-moldova-1_542eb58c0d133766a8a34c35/index.html accesat la data de 6.10.2014
[11] Ibidem.
[12]Dungaciu, Dan, Capcanele trilateralei România – Ucraina – Republica Moldova, publicat în Adevărul.ro la data de 3.10.2014 link: http://adevarul.ro/international/europa/exclusiv-dan-dungaciu-capcanele-trilateralei-romania-ucraina-republica-moldova-1_542eb58c0d133766a8a34c35/index.html accesat la data de 6.10.2014
[13] Ibidem.
[14] Ibidem.
[15]Dungaciu, Dan, Capcanele trilateralei România – Ucraina – Republica Moldova, publicat în Adevărul.ro la data de 3.10.2014 link: http://adevarul.ro/international/europa/exclusiv-dan-dungaciu-capcanele-trilateralei-romania-ucraina-republica-moldova-1_542eb58c0d133766a8a34c35/index.html accesat la data de 6.10.2014
