Românii din Valea Timocului cer audienţă la comisarul european pentru Extindere şi Politici de Vecinătate şi la comisarul european pentru Drepturile Omului pentru a discuta despre nerespectarea drepturilor celor 300.000 de români din Serbia de Răsărit către statul sârb.
„Voi cere ca, imediat ce se instalează noua comisie europeană, să mergem, cu liderii comunităţilor de români din Valea Timocului, în audienţă la comisarul pentru vecinătate şi cel pentru dreptruile omului din Parlamentul European. Mergem să cerem lucruri de bun simţ: educaţie în limba română, spaţiu media, pe care statul sârb îl are la dispoziţie pentru minorităţi şi Ministerul Cultelor din Serbia să recunoască Biserica Ortodoxă Română pe tot teritoriul ţării”, a spus deputatul Eugen Tomac într-o conferinţă de presă cu liderii comunităţii de români din Valea Timocului, în Parlamentul României.
Pedrag Balașevici, preşedintele Partidului Neamul Românesc, spune că a venit la Bucureşti să informeze instituţiile din România despre situaţia din Serbia. “Suntem privaţi de drepturi elementare”, a spus Balaşevici la conferinţa de presă de la Palatul Parlamentului. “300.000 de români care trăiesc în Serbia de Răsărit, nu au drepturi. De la Berlgrad am avut numai promisiuni, niciodată sinceritate în rezolvarea problemelor pe care le avem cu şcoala, cu biserica, cu mass-media”, spune Pedrag Balaşevici.
Liderul Partinului Neamul Românesc a anunţat că reprezentanţii a 7 organizaţii româneşti vor boicota alegerile din 26 octombrie pentru Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Vlahe şi vor înfiinţa instituţii paralele pentru “protecţia dreptului la autonomie culturală a minorităţii naţionale vlahe/române”.
„Consiliile sunt constituite pentru protejarea drepturilor minorităţilor, pentru garantarea accesului la mass-media, pentru dreptul la educaţie în limba maternă, pentru dreptul la libertatea religioasă. Însă, se pare că aceste consilii vor fi controlate din nou de partidele politice sârbeşti”, a motivat Balaşevici decizia celor 7 organizaţii.
Partia Neamului Rumânesc, Ariadnae Filum, Asociaţia părinţilor al căror copii doresc studierea limbii române, Asociaţia Traian, Comitetul pentru drepturile omului Negotin, Forumul Rumânilor şi Asociaţia femeilor ortodoxe Sfânta Maxima sunt cele 7 organizaţii care au iniţiat boicotul şi intenţionează să înfiinţeze instituţii paralele.
Preşedintele Partidului Neamul Românesc a menţionat că „OSCE a închis ochii şi a lăsat să treacă fraudele partidelor sârbeşti” şi că etnicii români din Serbia se confruntă cu presiuni din partea poliţiei şi procuraturii. Liderii comunităţilor de români din Valea Timocului aflaţi la Bucureşti au declarat că nu vor să mai valideze în continuare aceste „jocuri politice” prin participarea la alegeri.
De asemenea, Balaşevici a denunţat lipsa de interes ori sprijin a ambasadorului şi consulului români în Serbia pentru comunităţile istorice de români din Serbia.
Zavişa Jurj, preşedintele Asociaţiei Ariadnae Filum, spune că în ultimii 10 ani a făcut nenumărate drumuri la Bucureşti pentru a face cunoscute problemele comunităţii de români din Serbia. „Am venit la Bucureşti să ne plângem, dar nu avem la cine”, spune Jurj.
„După ce am trecut de regimul comunist din România şi de regimul lui Slobodan Miloşevici, autorităţile de la Belgrad încă mai încearcă să creeze o altă imagine despre comunitaţile de români decât cea reală. […] Sunt convins că am avut dreptate când am spus că dacă România nu face nimic, comunitatea de români din Serbia va dispărea”, a declarat Zavişa Jurj.
Preşedintele preşedintele Asociaţiei Ariadnae Filum a mai spus că se induce ideea că românii din Serbia vor să creeze un nou Kosovo de fiecare dată când îşi cer drepturile.
Românii din Valea Timocului cred că au o ţară-mamă care a uitat de ei.
