Zavişa Jurj, preşedintele Asociaţiei Ariadnae Filum, a explicat, într-un interviu pentru InfoPrut, de ce românii din Serbia boicotează alegerile pentru Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Vlahe şi vor să înfiinţeze instituţii noi care să le protejeze interesele.
“Sunt obosit pentru că am condus toată noaptea să ajung la Bucureşti, dar sunt obosit şi pentru că în ultimii 10 ani am tot venit la Bucureşti să ne ajute cineva şi nu ne ajută nimeni. Am venit să ne plângem, dar nu avem la cine”, spune Zavişa într-o conferinţă de presă, pe care liderii românilor din Serbia au organizat-o în Parlamentul României.
Zavişa a venit la Bucureşti pentru a anunţa că alegerile din 26 octombrie vor fi boicotate, din moment ce Consiliul Românilor nu reprezintă altceva decât un joc politic pentru sârbi. Românii din Valea Timocului nu mai vor să ia parte la alegeri pentru că “nu se întâmplă nimic”, cei din Consiliu nu protejează interesele comunităţii de români. De asemenea, vor să meargă şi la Bruxelles, să vorbească despre problemele lor comisarilor europeni.
„Noi am avut întâlniri cu instituţiile europene, dar, din câte am înţeles, există un deficit de informaţii, creat foarte bine. De asemenea, Serbia va coordona OSCE anul viitor, lucrurile sunt foarte complicate. Ei spun că oferă limba română şi limba vlahă, dar se face lobby pentru limba vlahă”, spune Zavişa.
“Consiliul e finanţat de statul sârb şi are în componenţă patru termeni: învăţământ în limba maternă, informare, uzul limbii şi cultura”, spune Zavişa. Dacă e consiliul românilor, e clar, limba maternă e română. Dar statul sârb a divizat comunitatea de români în două părţi: români şi vlahi. Pentru vlahi e o altă limbă.
„O domnişoară care nu ştie, care a făcut o facultate la Belgrad, a semnat cartea scrisă de tatăl său. Un ginecolog ţine cursuri de limbă română: dacă e vorba de cultură, e la fel”, spune Zavişa.
La a X-a ediţie a unui eveniment cu muzică românescă, care va avea loc în câteva săptămâni, lista de cântece e în limba sârbă, deşi ideea iniţială a a comunităţii de români era ca melodiile să fie bilingve. Cântecele patriotice sunt scoase din listă, ne mai spune Zavişa.
Nemulţumirile românilor din Serbia se referă şi la felul în care mass-media abordează subiectele care ţin de comunitatea istorică de români. Zavişa Jurj spune că românii şi-ar dori ştiri despre asociaţiile româneşti, despre cultură, tradiţii, însă jurnaliştii abordează subiecte generale din zonă, care nu au legătură cu problemele comunităţii. Ştirile sunt prezentate în sârbă, română şi vlahă. „Vlaha e o amestecătură între grai şi vorbe sârbeşti”, spune Jurj.
Noile instituţii pe care vor să le înfiinţeze liderii comunităţii de români din Serbia nu au finanţare, însă. Cea mai mare problemă este deplasarea din Serbia până la Bucureşti. „În trecut am obţinut şi nişte sponsorizări, dar e greu. De asemenea, eu cred că telefoanele noastre sunt urmărite sută la sută”.
Zavişa Jurj mai spune că una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă comunitatea este racolarea de către serviciile secrete sârbeşti a studenţilor care vin în România la studii. Astfel, după terminarea studiilor, tinerii nu se întorc în comunitate pentru a lupta pentru drepturile românilor. Zavişa crede că astfel va dispărea comunitatea de români din Serbia.
„Noi avem deputaţi români la Belgrad, dar sunt mai mari duşmani ai ideii de românism decât oricare sârb, ca să dovedească loialitatea faţă de partidul sârb din care fac parte”.
„Noi am încercat în 2007 pentru prima dată să candidam cu partidul nostru. Dacă mergem pe o listă sârbească e mai complicat. Atunci am văzut cât e de greu, fără niciun sprijin din altă parte, am obţinut 8.000 de voturi, adică 2/3 din voturile necesare pentru un parlamentar”, ne-a spus preşedintele asociaţiei Ariadnae Filum.
Comparativ, maghiarii din Serbia reprezintă 6% din populaţie, la fel ca românii. Însă, în comunitatea maghiarilor din Serbia, problema drepturilor este diferită. „În nordul Serbiei, există plăcuţe bilinve, toată lumea vorbeşte ungureşte. Vine domnul Stanoevici şi spune că dacă pot ungurii, sigur pot şi românii”. Diferenţa este că maghiarii din Serbia se bucură de mai multă atenţie din partea Budapestei.
„Andrei al meu este în clasa I şi i-am văzut primele cărţi. Asimilarea pleacă de acum, de la 7 ani. Eu doar dintr-o lecţie am văzut o propoziţie despre români. Aşa am aflat despre Mircea cel Bătrân, care l-a omorât pe Marcu Crăişoru la Rovine”, ne-a declarat Zavişa.
„Sunt foarte mulţi oameni care nu înţeleg nici acum că sunt români. Suntem o bună o bună parte care înţelegem, din elita noastră. Dintre oamenii educaţi se crează un grup de interes care înţeleg foarte bine, dar interesul lor le spune altceva”, mai spune Zavişa.
La şcoala la care este înscris Andrei, fiul lui Zavişa, iniţial erau înscrişi 6-7 copii care au nevoie de studii în limba română. În urma unei anchete a rezultat că sunt doar doi copii. „Acum or să ne spună că nu pot doar pentru doi copii să organizeze orele. Unde sunt mai mulţi români, autorităţile spun că nu sunt suficient de multe cadre didactice ori sunt probleme cu transportul. De anul viitor or să facă altă strategie, ca să fie mai puţini”, crede Zavişa.
Zavişa spune că românii din Serbia se confruntă cu problema nerespectării drepturilor de ani de zile, iar instituţiile de la Bucureşti şi Belgrad nu fac nimic pentru a schimba situaţia.
