Nicolae Brînzea, directorul executiv adjunct al Institutului ,,Eudoxiu Hurmuzachi”, a vorbit, într-un interviu pentru InfoPrut despre proiectele dezvoltate de IEH pentru românii din afara granițelor.
InfoPrut: Cu ce se ocupă Institutul Euxodiu Hurmuzachi?
Nicolae Brînzea: Institutul ,,Eudoxiu Hurmuzachi” gestionează, prin misiunea şi obiectivele sale o serie de proiecte şi programe care se adresează comunităţilor din jurul graniţelor, categoric, şi Republicii Moldova. Chiar avem un parteneriat cu Ministerul Culturii din Republica Moldova în baza căruia anul acesta am realizat o serie de proiecte.
Aş vrea să precizez de la început că Institul, din mai 2013, s-a aflat într-un proces de reorganizare, de resuscitare, având în vedere şi lipsa unui act normativ de organizare şi funcţionare, lipsa unui sediu adecvat, lipsa fondurilor, un buget pentru a-şi îndeplini scopul şi misiunea şi, bineînţeles, atribuţiile conform Legii 299/2007 a românilor de pretutindeni, unde sunt precizate şi atribuţiile Institutului ,,Euxodiu Hurmuzachi”.
Deşi într-o situaţie de genul acesta, în 2014 am reuşit să desfăşurăm o serie de activităţi în domeniu educaţional, cultural şi spiritual pentru comunităţile din jurul graniţelor, pentru Serbia, Bulgaria, Ucraina şi Republica Moldova.
InfoPrut: : Ce proiecte dezvoltă Institutul ,,Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii din Republica Moldova?
Nicolae Brînzea: O tabără de istorie şi civilizaţie organizată la centrul nostru de la Crevedia, unde am găzduit 40 de studenţi de la Facultatea de Istorie din Chişinău, cei mai buni studenţi ai facultăţii, din anii I, II şi III. Aceștia au îmbinat utilul cu plăcutul, în sensul că au beneficiat şi de trei cursuri. Un curs s-a desfăşurat la Cetrul spiritual de la Mănăstirea Brâncoveanu sâmbăta, unde un profesor de istoria bisericii de la Facultatea de Teologie din Sibiu, Andrei Şaguna, care le-a vorbit despre contribuţia lui Constantin Brâncoveanu, mai ales că sâmbăta este ctitoria lui Constantin Brâncoveanu, anul acesta este dedicat domnitorului Constantin Brâncoveanu. Ca sfânt şi martir, este şi ocrotitorul şi patronul românilor de pretutindeni.
Apoi, studenţii basarabeni au audiat alte două cursuri la Institutul Diplomatic Român, cu care avem o foarte bună colaborare. Un curs a fost de istoria diplomației, ținut chiar de diplomatul Dan Petre, iar al doilea curs a fost de istorie contemporană și susținătorul cursului a fost decanul Facultății de Istorie, domnul profesor Adrian Cioroianu.
Consider că aceste trei cursuri din diverse zone au creionat o oglindă a adevărului istoric și spiritual al acestui popor și când spun acest popor includ, sigur, Republica Moldova.
De asemenea, în acestă perioadă, tot pentru Republica Moldova, noi am organizat și o tabără pentru un grup de 40 de bibliotecari. Selecția s-a realizat de către ministrul Culturii de la Chișinău și au beneficiat, pe lângă vizite la Biblioteca Națională, Biblioteca Metropolitană, Biblioteca Central Universitară, Biblioteca Academiei Române, în fiecare instituție de cursuri de biblioteconomie. Chiar aici la noi, la sediul Institutului ,,Eudoxiu Hurmuzachi”, au beneficiat de cursuri cu privire la managementul bibliotecilor în cadrul sălii noastre de conferințe.
De asemenea, au vizitat și muzeele din București și au primit și cărți, urmând ca această întâlnire a lor cu Institutul ,,Eudoxiu Hurmuzachi” să nu fie doar una punctuală, ci să se materializeze pe parcurs printr-un sprijin pe care noi, ca institut, îl putem acorda la solicitarea lor, mai ales că erau bibliotecari din zone rurale; putem să îi sprijinim în alcătuirea unui fond de carte românească.
InfoPrut: Existo o mare lipsă de carte în Republica Moldova?
Nicolae Brînzea: Din precizările celor care au însoțit grupul de bibliotecari, am înțeles că sunt foarte puține sau deloc anticariate cu cărți în limba română în Republica Moldova. Cred că este o lipsă de carte românească în zonă, ceea ce și determină această solicitare a loc, dar în același timp este și dorința noastră de a-i sprijini în acest domeniu.
InfoPrut: Ce proiecte dezvoltați pentru românii din comunitățile istorice?
Nicolae Brînzea: Principalul nostru proiect este legat de ideea de a oferi, în special copiilor, acces către educație, cultură și civilizație românească. De curând, prin efortul unei asociații și cu sprijinul financiar al Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, dar la inițiativa Institutului ,,Eudoxiu Hurmuzachi”, a apărut un film documentar, manual de spiritualitate românească. Filmul nu urmează parcursul unui manual strict didactic, ci în 50 de minute prezintă atât identitatea noastră spirituală, specificul majoritar ortodox al românilor, dar invită și la un traseu cultural prin zonele noastre de spiritualitate. Nu are pretenția să cuprindă tot traseul de valori și valențe spirituale, dar punctează cel puțin câteva dintre ele, mai ales prin zona Olteniei, unde întâlnim Coloana Infinitului, Masa Tăcerii și Poarta Sărutului, dar și câteva mănăstiri din zona aceasta, care pot fi vizitate. Acestea sunt, în același timp, și repere care țin de structura spirituală, cum ar fi biserica, botezul, cununia, învierea, nașterea, praznicele împărătești, care sunt cunoscute și nu sunt străine poporului român. Fac parte din acea categorie de evenimente în plan spiritual care care îl fac pe om să vibreze.
Acest dvd a apărut în 5.000 de exemplare, se distribuie gratuit și se numește Vița, pentru că vița de vie este o plantă care își ia seva din pământ, dar ea se dezvoltă, se înalță și se ramifică, rămânând fidelă acestei seve.
Avem sub tipar, la inițiativa Instituluilui ,,Eudoxiu Hurmuzachi” și cu finanțarea DPRRP, prin acord cu o asociație, trei manuale brand Hurmuzachi. Unul este de tradiții și obiceiuri, unul pentru limba română și unul de spiritualitate. Acestea sunt manuale didactice, dar care nu urmăresc o programă școlară, sunt manuale care pot fi utilizate în școala de duminică, manuale utile asociațiilor care promovează lecții pentru copii, care sunt doritori să învețe limba română. În fiecare lecție din manual se găsesc cel puțin 10 cuvinte ca dicționar pentru învățarea și asimilarea limbii române, chiar dacă punctual și precis cu o anumită temă.
InfoPrut: Ce proiecte urmează să dezvoltați?
Nicolae Brînzea: Pentru anul viitor mai sunt deja în lucru alte două manuale, unul de istorie și unul de geografie. Am considerat noi că tot acest set de manuale cuprind ceea ce ar putea să deschidă orizontul cultural românesc al acestor tineri.
În vara anului viitor vom deschide centrul de la Crevedia, unde vom avea seria noastră de tabere, de cultură, educație și civilizație, unde vor participa și cei din Republica Moldova. Vom avea și un program de carte românească, de înființare a unor biblioteci în comunitățile românești.
Împreună cu biblioteca județeană Dinicu Golescu de la Argeș, din Pitești, am elaborat un proiect, cam ce fond de carte trebuie să cuprindă o bibliotecă, cu un fond de minim 2.500 de volume. Suntem în dialog cu Asociația Editorilor din România să ne sprijine prin donație de carte. De asemenea, suntem în faza în care am elaborat în proporție de 99% un atlas geografic actualizat, pe baza unei cercetări de peste șase luni, care să fie util și ambasadelor, și consulatelor, și asociațiilor, și parohiilor românești din cadrul comunităților. Pentru restul de 1%, așteptăm rezultatul recensământului din Republica Moldova. Tipărirea se va realiza în 2015.
InfoPrut: Cum colaborați cu societatea civilă?
Nicolae Brînzea: Avem asociații cu care colaborăm, avem acorduri și parteneriate încheiate și cu Republica Moldova, și cu Bulgaria, la Vidin. Acum avem un profesor, un istoric Nicolae Marinescu, care este susținut de noi, prin masă, cazare și cheltuieli de transport. El se află într-un program de cercetare la Academia Română și la Arhivele Naționale, făcând un studiu de ceretare cu privire la prezența etnicilor români la sud de Dunăre. Încercăm, pe cât este posibil, să cuprindem în aria noastră de proiecte și programe cam toate cerințele comunităților.