Există o mare tentaţie în bătălia geopolitică a lui Vladimir Putin în spaţiul ex-sovietic de a rezolva problema regiunii transnistrene a Republicii Moldova prin mijloace militare, consideră specialistul rus în probleme de securitate Alexei Fenenko.
„O problemă mai puţin vizibilă, dar nu mai puţin periculoasă, o reprezintă Transnistria (regiunea transnistreană – n.r.). Rusia nu are conexiuni terestre sau maritime cu Armata a 14-a, staţionată pe plan local. În cazul Moldovei (Republica Moldova – n.r.) şi al Ucrainei există tentaţia de a rezolva problema Transnistriei prin mijloace miltiare”, notează Feneko într-o analiză pentru Russia Direct, adăugând că un asemenea scenariu ar putea atrage şi România în conflict, stat membru NATO.
Într-o analiză publicată ieri, cotidianul britanic The Guardian avertizează asupra posibilelor consecinţe ale implicării Statelor Unite în războiul separatist din estul Ucrainei. Dacă SUA ar decide să adopte un rol activ în problema ucraineană, prin trimiterea de armament trupelor ucrainene, NATO şi Statele Unite s-ar vedea puse în faţa unui conflict armat internaţional cu Rusia, caz în care, subliniază cotidianul, Republica Moldova ar fi printre primele teatre de operaţiuni militare ale lui Vladimir Putin. În cazul unei implicări a Statelor Unite, judecând după ultimele evenimente, există o mare probabilitate ca Vladimir Putin să ridice mizele jocului, printr-o intervenţie militară la scară înaltă în Ucraina şi printr-o „reînnoire” a ocupaţiei teritoriale separatiste din Republica Moldova, în regiunea transnistreană, subliniază The Guardian.
Autorităţile de la Kiev şi-au poziţionat recent 1.000 de militari ai trupelor naţionale ucrainene la graniţa cu Republica Moldova, pe segmentul de frontieră cu regiunea transnistreană, la Cuciurgan, oraşul Dnestrovsk, informează Kyiv Post. Trupele ucrainene vor sprijini poliţiştii de frontieră în probleme de securitate.
Pe 30 ianuarie, NATO a anunțat că va desfășura unități de mici dimensiuni în șase țări din estul Europei – Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România și Bulgaria – pentru a ajuta la coordonarea forței create ca reacție la acțiunile Rusiei din Ucraina.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a precizat, într-o conferință de presă la Bruxelles, că unitățile vor fi primele de acest tip în cele șase țări.
La reuniunea programată pe 5 februarie, miniștrii apărării din cele 28 de state membre NATO vor discuta despre noua forță de reacție, care poate interveni rapid în orice punct sensibil din Europa.
Secretarul general al NATO a declarat că țările care vor oferi cele câteva mii de militari ce vor fi pregătiți a fi desfășurați ar urma să fie anunțate săptămâna viitoare. Norvegia, Germania și Olanda sunt pregătite să contribuie. Fiecare unitate va cuprinde, însă, numai câteva zeci de militari, potrivit lui Stoltenberg. Unitățile vor programa și pregăti exerciții militare și vor oferi servicii de comandă și control pentru orice întăriri de care noua forță de reacție ar avea nevoie.
Comandantul militar al NATO şi oficiali ai administraţiei americane au în vedere să susţină trimiterea de armament defensiv forţelor ucrainene care luptă împotriva separatiştilor pro-ruşi în estul Ucrainei.
Preşedintele Barack Obama nu a luat încă decizia de a trimite „ajutor letal”.
Comandantul şef al NATO, generalul american Philip Breedlove, este favorabil trimiterii de arme defensive forţelor ucrainene, iar secretarul de Stat este deschis la discuţii, potrivit New York Times.
SUA au acuzat Rusia că desfăşoară un război indirect în Ucraina, însă au exclus până în prezent furnizarea de arme autorităţilor de la Kiev.
Ajutorul neletal pe care Casa Albă îl are în vedere include veste antiglonţ, echipament medical şi radare pentru detectarea tirurilor de mortier.
În ceea ce priveşte bugetul pentru 2016 al Statelor Unite, Barack Obama propune în proiectul de buget fonduri de 168 de milioane de dolari pentru contracarea acţiunilor agresive ale Rusiei în Ucraina sau a celor de tip destabilizator în Republica Moldova şi Georgia.
117 milioane de dolari ar trebui să fie alocate Ucrainei, iar 51 de milioane de dolari, Republicii Moldova şi Georgiei.
„Ca reacţie la acţiunile agresive ale Federaţiei Ruse şi la tentativele de exercitare de presiuni asupra opţiunilor de politică externă şi internă ale statelor vecine, proiectul de buget include propuneri de susţinere politică, economică şi militară a aliaţilor din cadrul NATO şi a ţărilor partenere din Europa”, explică Preşedinţia Statelor Unite.
Preşedinţia SUA mai precizează: „Aceste forme de asistenţă vor susţine eforturile de consolidare a democraţiei şi a bunei guvernări, serviciile de securitate, consolidarea statului de drept şi măsurile anticorupţie, precum şi integrarea europeană, comerţul şi securitatea energetică”.
