Ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Oleg Malginov, consideră că mass-media în limba rusă este discriminată în Republica Moldova.
“Sperăm că relațiile cu R. Moldova vor continua pe baze normale, dar nu putem ignora, de exemplu, discriminarea împotriva presei rusești din Moldova, restricțiile pentru jurnaliștii ruşi de a veni la Chișinău, lucru care nu este în conformitate cu standardele europene. Așa că sunt multe probleme și nu putem înțelege de ce să le multiplice. Nu găsim asta ca fiind folositor”, a afirmat Malginov într-un interviu pentru Agerpres.
Întrebat de agenţia de presă care este rolul țărilor din apropierea granițelor NATO, precum Republica Moldova, Georgia sau Ucraina, dacă au aceste state dreptul să decidă din ce alianță să facă parte, Oleg Malginov a răspuns: “Fiecare țară are dreptul să ia propria hotărâre suverană. Hotărârea suverană e bazată pe viziunea asupra propriilor interese de securitate și cred că politicienii trebuie să se gândească cum un pas sau altul ar influența situația în întreaga regiune. Și noi avem propriile noastre interese de securitate și linii roșii de securitate. Deci luăm propriile noastre decizii”.
Federalizarea
De asemenea, în interviu a fost atins şi subiectul alegerilor din regiunea găgăuză pentru funcţia de başcan, finalizate prin victoria Irinei Vlah, fostă membră PCRM, sprijinită politic de socialiştii lui Igor Dodon şi finanţată masiv de Kremlin. Mulţi specialişti văd în câştigarea fotoliului de başcan de către pionul Moscovei, Irina Vlah, un pericol de federalizare a Republicii Moldova. Legat de această ameninţare, ambasadorul Rusiei la Bucureşti a comentat în interviu: “Să-i lăsăm pe moldoveni să vorbească pentru ei înșiși. Noi avem relațiile noastre cu Moldova și sperăm ca acele relații să continue. R. Moldova este membru al Comunității Statelor Independente (CSI) și încă are anumite obligații și preferințe ca membru. Au semnat un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană care, am spus-o de multe ori, în anumite cazuri, contravine obligațiilor din regimul CSI, regimul de comerț. Așadar vor fi niște consecințe”.
“Consecinţe economice?”, întreabă Agerpres.
Malginov răspunde: “Economice. Ei bine, vedeți dumneavoastră, noi de la început am zis tuturor partenerilor noștri, inclusiv celor din Uniunea Europeană, că este contraproductiv să creezi alternative, ori Uniunea Europeană, ori CSI. Am propus să încercăm să vedem cum ne putem apropia în cadrul regimurilor diferite pentru ca țările să nu fie puse în situația de a alege unul sau celălalt. Dar nu a fost luat în considerare și situația a evoluat diferit. Acum suntem în poziția în care cu adevărat alegerea trebuie să existe, ori așa, ori altfel. Propunerea noastră de a discuta relațiile dintre Uniunea Europeană și Uniunea Economică Eurasiatică și de a vedea dacă, poate, le putem face mai compatibile este pe masă, dar, din cauza situației actuale cu sancțiunile și așa mai departe, nu se discută. Însă totuși, (propunerea — n.r.) e pe masă și examinarea acesteia depinde de state, de autorități și de popoare. Să nu uităm de popoare, de legăturile tradiționale, de exporturi și importuri. Să nu uităm de asta”.
În ceea ce priveşte conflictul transnistrean, întrebat dacă vede soluţionarea problemei tot prin metoda federalizării, Oleg Malginov a răspuns: “Nu, vă rog! Așa cum am spus, Rusia nu inventează scheme. Avem doi parteneri de negocieri. Avem populații, avem oameni ce locuiesc în aceste zone. Să îi lăsăm să discute cu bună credință, să îi lăsăm să își facă singuri o schemă de lucru. Sunt multe, după cum am spus, dificultăți, și știți că au fost multe etape. A fost o propunere de federalizare, aceasta nu a fost făcută de Federația Rusă. În R. Moldova a fost adoptată o lege pe statutul special al regiunilor din cealaltă parte a Nistrului, lucru ce a subminat, realistic vorbind, procesul de negociere, însă, cu toate astea,… cele două părți trebuie să se așeze și să discute. Așa cum este acum considerăm acesta un efort, un proces de a găsi soluții în interiorul Republicii Moldova. Nu spunem nimic altceva. Poziția noastră a rămas aceeași. Însă schemele nu vor fi discutate la Bruxelles, la Washington, la Moscova, Kiev sau în București. Ei vor discuta”.
