Donbasul, Crimeea şi regiunea transnistreană formează “linia întâi a frontului” pentru expansionismul Rusiei, consideră Constantin Degeratu, fost şef al Marelui Stat Major al Armatei Române.
“Linia de confruntare este acum cea care defineşte capacitatea de supravieţuire a statului ucrainean, iar această formulare include obligatoriu capacitatea de supravieţuire politică şi militară. Donbasul, Crimeea şi Transnistria formează această <<linie>> a frontului acum. Daca această linie cade – militar sau fie şi numai politic -, situaţia de securitate a României devine dramatică, pentru că noua <<Cortina de Fier>> a lui Putin ajunge pe Prut, în Delta şi pe linia de demarcaţie româno-ucraineană stabilită la Haga, dar şi pe la sud de Cernăuţi şi în Herţa, ori pe Tisa maramureseană. Un astfel de scenariu este, cu siguranţă, unul de coşmar (deşi unii l-am mai trăit), iar riscul nu este deloc minor”, spune Degeratu într-un interviu pentru Ziare.com.
Întrebat care este situaţia militară în zona Mării Negre, Constantin Degeratu explică: “La această dată (şi în perioada imediat următoare raţional previzibilă), situatia este – din perspectiva paradigmei de confruntare impusă de Rusia – una gravă, de tipul extremă urgenţă: Rusia este în ofensivă, şi-a atins unele obiective geopolitice la Marea Neagră (Crimea, Abhazia, Osetia de Sud), mai poate viza unele (Gurile Dunării) şi ar putea fi tentată să testeze viabilitatea Articolului 5 sub acoperirea stării de confuzie generată şi a micului şantaj nuclear. Tentatia poate fi potenţată de reacţia timidă a adversarului, slăbiciunile Alianţei, succesele obţinute facil şi de presiunile interne grave, dar şi de faptul că, în zona pontică, Rusia a atins un punct de dominantă militară covârsitoare şi se află în plin proces de expansiune”.
Degeratu mai spune că vulnerabilităţile pe care mediul de securitate din vecinătatea României le cuprinde şi ar putea fi exploatate de Rusia vizează “atât amplificarea fragilităţii politice a statului ucrainean, cât şi exploatarea slăbiciunilor majore ale Uniunii Europene şi a angajamentului mai <<subtire>> al Statelor Unite în zonă”.
“Acestea ar putea face posibil ca Rusia să încerce fie să scoată de sub autoritatea Guvernului de la Kiev noi porţiuni de teritoriu (cele care ar putea face legătura terestră dintre Donbas şi Crimeea; cele ce privesc controlul gurilor Dunării, respectiv zona Estuarul Nistrului, Bugeac, Insula Şerpilor), fie să schimbe radical (sub aparenţa unui vot popular) orientarea politică a societătţi ucrainiene exasperate de ineficienţa actualei orientări (aducând Uniunea Euroasiatică pe vechea graniţa de vest a fostei URSS, cu reîncorporarea Basarabiei)”, mai afirmă Constantin Degeratu.
Citiţi aici interviul integral.
