O bancă din Republica Moldova apare într-o schemă complicată de finanţare a partidelor extremiste din Europa, se arată într-o anchetă marca RISE Project.
Este vorba despre Moldinconsbank. Anterior, această unitate bancară fusese menţionată ca parte componentă a unei reţele transfrontaliere de spălare a banilor.
Finanţările masive ale Kremlinului în protipendada extremistă din Uniunea Europeană nu mai reprezintă de mult o veste nouă.
Unul dintre principalii beneficiari ai banilor moscoviţi este partidul lui Marine Le Pen, Frontul Naţional. Site-ul francez de investigații Mediapart a dezvăluit că partidul naționalist din Hexagon condus Le Pen a primit finanțări de milioane de euro din Rusia. Anul trecut, Frontul Naţional a girat anexarea peninsulei Crimeea și militează constant pentru ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei. Potrivit Mediapart, 9 milioane de euro au ajuns în buzunarul Frontului Naţional prin intermediul unei bănci ruseşti – First Czech-Rusiian Bank. Banca face parte dintr-un grup de 19 instituții financiare rusești care, între martie 2011 și noiembrie 2013, au injectat ilegal aproximativ 10 miliarde de euro în Uniunea Europeană. Ruta tuturor acestor fonduri virate a pornit din Rusia, trecând apoi prin banca Moldinconbank de la Chişinău şi, de aici, mai departe spre o bancă din Riga, Letonia, Trasta Komercbanka. Potrivit documentelor deținute de RISE, cele 10 miliarde sunt doar o mică parte dintr-o sumă mult mai mare de bani care a fost tranzacționată pe aceeași filieră. Mai exact, totalul finanţărilor se rezumă la un “jackpot” de peste 18 miliarde de euro, bani care au trecut prin banca de la Chișinău, în drumul lor spre UE, în perioada 2010-2014.
Toate tranzacțiile au fost justificate prin hotărâri judecătorești emise de instanțe din Republica Moldova în baza unor documente false, subliniază RISE.
În luna februarie, Anton Shekhovtsov, un universitar rus care cercetează mişcările de extremă dreaptă, declara pentru The Guardian că relaţia strategică dintre Rusia şi partidele extremiste din Europa nu este o achiziţie nouă a Kremlinului, cum ar putea crede mulţi, ci acoperă un deceniu de strânsă colaborare între naţionaliştii ruşi şi “tizii” lor europeni, iar factorul transnistrean constituie o piesă esenţială în acest peisaj.
Regiunea transnistreană a reprezentat pentru statul rus un laborator ideal în crearea punţilor de legătură dintre politicieni precum extremistul Vladimir Jirinovski sau ideologul neo-fascist Aleksandr Dughin şi extrema dreaptă europeană, susţinea Shekhovtsov.
“Legăturile dintre naţionaliştii ruşi şi extrema dreaptă europeană ne poartă spre anii 1990. Diferenţa majoră este că în anii ’90 cooperarea avea loc între indivizi şi grupuri, iar aceştia nu credeau că statul ar putea beneficia de pe urma lor. Statul rus a devenit interesat de colaborarea cu extrema dreaptă europeană abia în 2004. Alegerile din regiunile separatiste sprijinite de Kremlin, cum ar fi Abhazia sau Transnistria (regiunea transnistreană – n.r.), respectiv în Georgia şi Republica Moldova, aveau să fie observate şi validate de către politicieni de extrema dreaptă din UE”, afirma Anton Shekhovtsov pentru cotidianul britanic, pornind de la vizita lui Vladimir Putin în Ungaria, ţară în care nu doar preşedintele Rusiei se bucură de o largă simpatie, ci şi naţionalismul rus.
