Hollywoodiana etichetă pe care a primit-o furtul miliardului de dolari din sistemul bancar al Republicii Moldova, aceea de jaful secolului, intră pe o nouă pistă a dezbaterii publice: nuanţele de calcul matematic.
Directorul Centrului Naţional Anticorupţie, Viorel Chetraru, a declarat astăzi, în atmosfera tensionată din timpul audierilor din Parlament, că o mare parte din banii dispăruţi sunt încă în Republica Moldova. Şeful CNA a spus că trebuie un efort consistent pe mai multe direcţii pentru recuperarea unor obiective financiare de importanţă capitală. „Eu am certitudinea că acești bani se află în țară. În aeroport și aici trebuie să ne clarificăm stimați deputați, și cu aeroportul, se află în gajurile supraapreciate și trebuie să facem tot posibilul să recuperăm aceste bunuri. Avem nevoie de experți autorizați de la Ministerul Justiției, BNM și din afară care să vină cu probe recunoscute în instanță, nu cu rapoarte Kroll care sunt mai degrabă beletristică”, a subliniat plastic Chetraru, citat de mesaj.md.
“Este criză de proporții. De ce nu a intervenit Guvernul atunci? Serviciile speciale străine asta și așteptau pentru a genera probleme sociale grave. Responsabilitățile noastre sunt mari. Am atras un jucător care nu a jucat cinstit și a generat probleme foarte mari. Mai este un motiv de ce s-a ajuns aici. Această situație specifică, electorală. Nu era interesul acelui prim-ministru, dl. Leancă, cu care ne întâlneam atunci zilnic. Mintea moldoveanului cea de pe urmă”, a adăugat directorul CNA.
Nu 15% din PIB, ci 8%
În timp ce Chetraru a apăsat continuu pe butonul de panică, Dorin Drăguţanu, guvernatorul Băncii Naţionale a Republicii Moldova, prezent şi el în Parlament, a ţinut să ofere nişte lămuriri privind cifra exactă a banilor devalizaţi. Drăguţanu a spus că suma dispărută este într-adevăr mare, dar nu de proporţiile a 15% din PIB-ul Republicii Moldova, ci de aproximativ 8%.
“Dacă este să vorbim de recuperarea activelor, pierderile se ridică la 9 miliarde de lei sau 450 milioane de euro. Pierderile sunt mari, aproximativ 8% Produsul Intern Brut al țării, dar nu o pătrime din PIB așa cum se vhiculează”, a explicat guvernatorul BNM, potrivit politics.md.
Operaţiune de decapitalizare a celor trei instituţii bancare care fac obiectul acestui atac raider – Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank – s-au petrecut pe un segment temporal de o săptămână, maxim două, însă rădăcinile primare sunt de găsit în 2007, când a început alocarea creditelor neperformanete, a precizat Dorin Drăguţanu, referindu-se în special la Banca de Economii, nucleul dur al chestiunii. Guvernatorul BNM a afirmat că încă din martie 2013, când a fost examinată în Parlament situaţia Băncii de Economii, exista deja o gaură financiară de 1,3 miliarde lei, totul pe fondul profiturilor care începuseră să scadă permanent din 2007.
„Din 2007 se observă că stabilitatea BEM era în scădere semnificativă”, a declarat Drăguțanu, informează diez.md.
Guvernatorul BNM a explicat că banii au fost scoşi din sistemul bancar printr-o schemă simplă: 1) băncile acordau credite unor companii; 2) iniţial, creditele allocate erau achitate la timp de către acele companii, dar apoi apăreau datoriile; 3) când se atingea o anumită limită a datoriilor, alte companii (care, în aparenţă, nu păreau a avea vreo legătură cu companiile contractante), contractau credite şi transferau banii peste hotare, iar de acolo sumele ajungeau pe alte căi înapoi în Republica Moldova în buzunarul companiilor cu credite vechi; 4) odată intrate în posesia acestor bani, companiile achitau creditele.
Mai pe scurt: “Au fost acordate credite, care aparent păreau profitabile, dar după o anumită perioadă de timp deveneau neperformante. Pentru a le putea acoperi, băncile ofereau noi credite, care ulterior, la rândul lor, se transformau în credite neperformante”, a subliniat Drăguţanu, adăugând că în luna noiembrie au avut loc o serie de acţiuni frauduloase complexe pentru a putea muşamaliza atacul.
La fel ca şi directorul CAN, Dorin Drăguţanu este de părere că cel puţin o parte din banii furaţi se află încă pe teritoriul Republicii Moldova.
„Doar o investigație transfrontalieră ar putea merge pe firul fluxurilor financiare de a vedea dacă s-au întors în Republica Moldova sau au rămas în străinătate”, a declarat guvernatorul BNM. „Pregătim faza a doua pentru a începe procedurile de recuperare”, a adăugat Drăguțanu, precizând însă că ”efortul pe care îl depune BNM nu vine să înlocuiască anchetele existente”, potrivit sursei citate.
Ilan Shor este vedeta raportului realizat de compania americană de audit Kroll, din care reiese că omul de afaceri este responsabil de furtul multor miliarde de lei moldovenești din sistemul bancar. Controversatul om de afaceri este responsabil pentru dispariția miliardului de dolari, însă beneficiarii finali ai banilor rămân necunoscuți, concluzionează investigatorii companiei americane Kroll. Deși este evident că Ilan Shor și alte persoane cu care s-a asociat sunt puternic implicați în această schemă, din raport reiese că trebuie continuată investigația pentru a vedea cine sunt beneficiarii finali ai banilor.
Pe 6 mai, Judecătoria Buiucani a stabilit că omul de afaceri Ilan Shor va fi arestat la domiciliu pentru 30 de zile pentru că este bănuit în dosarul BEM.
