Mă impresionează până la lacrimi concurenţa platformelor electoarale ale candidaţilor Dorin Chirtoacă şi Igor Dodon. Mă amuză efortul lor lăudabil, dar disperat de a conferi cursei pentru primăria Chişinăului o dimensiune europeană.
Concurenţii se invită reciproc la confruntări verbale sub cerul liber. Marţi, a avut loc şi o dezbatere televizată între candidatul Pl şi cel al PCRM. Colegul Constantin Tănase susţine că meciul s-a încheaiat cu scorul categoric de 3-0 în favoarea celui dintâi. Şi are dreptate, probabil.
Atâta doar că acest rezultat nu s-a convertit, pesemne, şi în voturi câştigate. Pentru că punctele electorale sunt deja împărţite. După cum bine remarcă acelaşi Constantin Tănase, în ziua de 5 iunie, chişinăuenii vor vota simbolurile, nu programele electorale.
Cu excepţia satelor, la nivelul raioanelor şi marelor oraşe, ca să nu mai vorbesc de cel naţional, votul va fi motivat politic. A crede că un român cu viziuni proeuropene ar putea să-l voteze pe Dodon pentru calităţile lui manageriale sau că un adept al „Sfântei Rusii” l-ar vota pe Chirtoacă pentru că a adus la Chişinău troleibuze din Belarus, e ca şi cum ai spera ca un flamand din Belgia să opteze pentru un candidat valon.
Republica Moldova este un stat dezbinat pe criterii geopolitice. Asta să fie clar. Nu vă faceţi iluzii. Se votează ori Vestul întruchipat de Europa, America şi România, ori Estul reprezentat de Rusia şi defuncta Uniune Sovietică.
Această situaţie nu are nicio o şansă să se schimbe în viitorul previzibil. Dimpotrivă, pe măsura consolidării Rusiei şi creşterii atractivităţii acesteia, prăpastia ce se cască între filoeuropeni şi filoruşi se va adânci şi mai mult.
Multiculturalismul întreţinut de minoritatea rusolingvă care refuză să se integreze şi se baricadează într-o lume paralelă, diferită de cea românolingvă, va accentua, nu va atentua diferenţele. În Republica Moldova va exista întotdeauna un segment de circa 20 la sută din totalul populaţiei, iar în cazul reunificării Transnitriei, acesta va creşte la aproximativ 30 la sută, care va face o figură seprată şi se va mişca într-o direcţie opusă majorităţii.
În aceste împrejurări, multiculturalismul, eşuat deja în Europa, va distruge statul moldovenesc precum distruge putregaiul negru recolta de struguri. Majoritatea românească din Basarabia este prea fragilă ca să reziste de una sigură. Iar minoritatea rusă e prea mică la număr ca să învingă. Ambele însă sunt destul de puternice ca să se obstrucţioneze reciproc şi să priveze Republica Moldova de şansa supravieţuirii ca stat independent.
Aşa fiind, s-o spunem pe şleau, singura soluţie este reîntregirea în hotarele României. Când se va întâmpla asta? Nu înainte de a se spulbera iluziile. În momentul când majoritatea se va dumeri că subsemnatul are dreptate şi nu există o altă soluţie, unirea va deveni inevitabilă.
Până una alta, votul din 5 iunie este situat sub semnul predestinării. Să nu ne amăgim. Ca de multe ori până acum, în Chişinău, Europa se va confrunta cu Rusia. Ne place sau nu, anume aceasta este miza adevărată a alegerilor.
Sursa: Vocea Basarabiei
