Înlesnirea obținerii cetățeniei ruse de către locuitorii regiunii transnistrene seamănă aproape identic cu preludiul declanșării războiului din 2008 dintre Rusia și Georgia, informează Khpg.org.
Organismele media pro-Kremlin postează pe bandă rulantă informații despre cozi interminabile ale locuitorilor din regiunea transnistreană pentru a obține pașapoarte rusești. Mass-media favorabilă Kremlinului afirmă că aceste subite cereri record de cetățenie ar fi determinate de numirea fostului președinte al Georgiei, Mihail Saakașvili, în funcția de guvernator al Odesei și îl prezintă pe fostul șef de stat georgian drept o „sperietoare” a Kievului plasată în scopul declanșării unui război împotriva separatiștilor de pe teritoriul Republicii Moldova.
Site-ul Khpg.org citează portalul pro-rus Novostipmr, care nota, pe 10 iunie, că Rusia a permis ,,persoanelor din Transnistria să aibă dublă cetățenie”. Dacă, anterior, doritorii de cetățenie rusă din regiunea transnistreană trebuiau să călătorească până la Chișinău ca să obțină un permis, acum, potrivit portalului, traseul birocratic s-a simplificat, cererea de cetățenie rusă putând fi depusă fie la Casa Ofițerilor, fie la consulatul rus din regiunea transnistreană.
,,Dacă acest lucru este mai mult decât balast, rămâne de văzut, dar pare demnă de rememorat situația de înainte de izbucnirea războiului dintre Rusia și Georgia, în 2008, privind Osetia de Sud și Abhazia. Și atunci, Rusia a început dintr-o dată alocarea în mod activ a cetățeniei ruse”, atrage atenția Khpg.org.
Analistul rus Anton Orekh remarca atunci că pașapoarte rusești, care apăruseră subit în Osetia de Sud și Abhazia, s-au înmulțit rapid până când ,,practic toată lumea” a ajuns să aibă un asemenea pașaport: ,,Și, apoi, a început războiul și a reieșit, că într-un fel ciudat, pașaportul rus a contribuit la dezvoltarea, escaladarea și incitarea conflictului”.
Pe 21 mai, autoritățile centrale de la Kiev au abrogat un acord ucraineano-rus care vizează tranzitul militar al Rusiei spre regiunea transnitreană. Mai precis, este vorba despre un acord semnat între Ucraina şi Rusia pe 25 noiembrie 1995, la Soci. Potrivit documentului semnat în urmă cu două decenii, teritoriul ucrainean putea fi tranzitat de unitățile militare ruse. În esență, acordul nu mai funcționa efectiv încă din luna martie 2014, când Ucraina a impus restricții privind trecerea mărfurilor de tranzit prin frontiera transnistreano-ucraineană, inclusiv a alocațiilor de îmbrăcăminte destinate “pacificatorilor” ruși. Din acel moment, Ucraina a început să blocheze libera circulație a trupelor ruse spre regiunea separatistă a Republicii Moldova, precum și a cetățenilor cu pașapoarte rusești. Anularea acestui acord nu-i lasă Rusiei la dispoziţie, pe parte de logistică, decât alternativa de alimentare pe cale aeriană a bazei militare din zonă, teoretic vorbind. Însă Kievul este hotărât să-i dea de înțeles Moscovei că orice prezență rusească în coridoriul lor aerian va fi doborâtă de rachete. Recent, surse media ucrainene afirmau că autoritățile la Kiev și-ar fi suplimentat sistemul de rachete antiaeriene S-300 în apropiere de regiunea Odesa, pentru a împiedica intrarea vreunui avion rusesc de aprovizionare în spațiul lor aerian.
Într-o analiză publicată pe 7 iunie în Moscow Times, Vladimir Frolov, președintele Grupului LEFF, atrăgea atenția că Ministerul rus al Apărării a declarat că puntea aeriană între Rusia și regiunea transnistreană nu va trece prin aeroportul de la Chișinău, ci prin aeroportul recent restaurat de la Tiraspol. Lucru care pune Ucraina într-o situație mult mai dificilă decât s-ar fi aşteptat Kievul: aceea în care s-ar putea trezi cu “omuleții verzi” la mai puțin de 100 de kilometri de regiunea Odesa, unul dintre bastioanele vitale ale Kievului împotriva separatiștilor pro-ruși de pe teritoriul ucrainean. Dacă Ucraina va încerca să blocheze și acest tip de tranzit, cel pe cale aeriană, atunci Moscova va considera că are motivele necesare desfășurării unei operațiuni militare la scară largă, avertiza Frolov.
