Dreptul de arendă a unui hectar de pădure se vinde cu până la 30 000 de euro pe piaţa neagră, se arată într-o anchetă RISE Moldova.
În luna august, ministrul Mediului de la Chişinău, Valeriu Munteanu, făcea publice o notă informativă despre „nababii arendelor” din cadrul Agenţiei Moldsilva, scoţând la iveală o situaţie alarmantă. Investigaţia RISE vine să întregească semnalele de alarme trase de ministrul Munteanu.
Materialul vizează perioada 2008-2012.
Jurnaliştii au reuşit să se infiltreze printre traficanții de pădure și prezintă schema prin care aceştia încearcă să obțină milioane de lei din tranzacții cu bunul statului.
„Unul dintre aceștia, angajat Moldsilva, ne-a propus printr-un intermediar 4 ha de pădure contra sumei de 75 000 euro”, se arată în investigaţie.
Povestea îşi ia avânt în august 2012, când Agenția Moldsilva, responsabilă de gestionarea fondului forestier, a anunțat că suspendă pe o perioadă nedeterminată darea în arendă a pădurilor.
Anunţul venea după ce o comisie parlamentară depistase mai multe încălcări grave ale Codului Silvic.
Între timp, unele contracte au fost reziliate, în mare parte, pentru neplata arendei.
Totuși, precizează jurnaliştii RISE, peste 6 700 ha de pădure rămân în gestiunea arendașilor pentru încă 20-40 de ani, în schimbul unei taxe anuale de 4.025 lei/hectar.
„Astfel, inițiativa aparent nobilă a autorităților de a stopa debandada din pădure a dus la nașterea unui nou business – vânzarea dreptului de arendă”, se precizează în materialul de anchetă.
Schema folosită nu este una complexă: arendașul, cu acordul Moldsilva, transmite dreptul de arendă unei firme, fondată tot de el, pe care ulterior o scoate la vânzare.
Singurul indiciu că dreptul de arendă a fost traficat este schimbarea fondatorului firmei, asta în condiţiile în care cadrul legislativ al Republicii Moldova interzice negru pe alb „subarenda terenurilor forestiere, răscumpărarea lor şi transmiterea dreptului de deţinere”.
Citiţi aici ancheta integrală.
Nota informativă prezentată în august de Valeriu Munteanu făcea referire la fondul forestier în scopul gospodăririi cinegetice şi/sau de recreere, cu un accent pe următoare hotărâre de guvern: Hotărârea nr. 187 din 20 februarie 2008, prin care a fost aprobat Regulamentul „privind arenda fondului forestier în scopuri de gospodărire cinegetică şi/sau de recreere”, se arată în document.
Din nota informativă aflăm că, în perioada 2008-2012, au fost transmise în arendă 14920, 174 de hectare cu teren silvic, fiind încheiate 842 de contracte, după cum urmează: între 2008-2009, când la şefia Agenţiei Moldsilva se afla Anatolie Popuşoi, au fost încheiate 418 contracte 10648, 745 hectare; în 2010, pe vremea directoratului general al lui Gheorghe Vdovii, au fost încheiate 265 de contracte pentru o suprafaţă de 1913,51 hectare; în 2011, când director era Ion Lupu (care a fost trimis în judecată în 2013 în dosarul morţii tânârului Sorin Paciu, la vânătoarea ilegală din 23 decembrie 2012, la care au participat judecători, procurori, angajaţi ai structurilor de stat şi oameni de afaceri, celebrul dosar „Pădurea Domnească”), au fost încheiate 94 de contracte pentru o suprafaţă de 1552, 943 hectare; în 2012, când acelaşi Ion Lupu trăgea de manetele Agenţiei Moldsilva, au fost încheiate 65 de contracte pentru o suprafaţă de 804, 976 hectare. Cât priveşte situaţia la 1 august 2015 a Agenţiei, în nota informativă se spune că, între Moldvsilva şi alţi beneficiari, au fost încheiate 678 contracte de arendă pentru o suprafaţă totală de 6757, 4082 hectare.
Ce înseamnă tot acest amalgam de cifre? Strângând cadrul, înseamnă următoarea situaţie, potrivit informaţiei din documentul prezentat de ministrul Mediului, indiciile unui veritabil cataclism managerial: „La momentul de faţă, datorii creditoare cumulative acumulate faţă de Agenţia «Moldsilva» din partea arendaşilor, constituie cca. 12827, 0 mii lei, dintre care pe rol în instanţele de judecată sunt în proces 31 de dosare, cu suma datoriei de 2093, 6 mii lei, cu dobânda de întârziere de 510, 9 mii lei, dintre care 23 de dosare au fost transmise în anul 2015, cu suma datoriei de 628, 0 mii lei şi dobânda de întârziere 111, 0 mii lei, pentru restul datoriei creditoare fiind expediate somaţii”.
De asemenea, mai înseamnă şi următoare situaţie, tot cu datorii usturătoare:„(,..) au fost transmise 56 titluri de executare către executorul judecătoresc cu suma datoriei de 7325, 52 mii lei (…)”.
Şi un detaliu bizar despre cum s-a ajuns în acest marasm risipitor: „Este de remarcat faptul că datoriile creditoare existent create provind din partea arendaşilor, care, din anumite considerente, nu practică activităţi pe terenurile arendate, explicaţia acestora fiind că dacă nu se practică activitate, nu poate fi achitată plata de arendă, fapt ce vine în contradicţie cu prevederile actului normativ sus specificat şi cu contractul de arendă semnat între părţi (…)”.
