Viceprim-ministrul, ministrul în exercițiu al Afacerilor Externe și Integrării Europene, Natalia Gherman, a ţinut astăzi un discurs în cadrul celei de-a 22-a reuniuni a Consiliului Ministerial al OSCE, care se desfășoară la Belgrad, Serbia.
Natalia Gherman a prezentat viziunea Chişinăului referitor la noile amenințări la adresa securității în arealul OSCE, crizele fără precedent cauzate de fluxurile migraționale, atacurile teroriste şi conflictul separatist din estul Ucraina.
În cadrul reuniunii a fost abordată şi regrelementarea conflictului transnistrean. Legat de acest subiect, şefa diplomaţiei de la Chişinău a declarat că obiectivul strategic constă în identificarea unei soluții politice cuprinzătoare bazată pe respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, cu acordarea unui statut special pentru regiunea transnistreană.
Natalia Gherman a reiterat şi necesitatea de a axa discuțiile în formatul 5+2 pe aspectele politice ale reglementării conflictului transnistrean, care ar permite soluționarea problemelor cu care se confruntă școlile cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană și fermierii din raionul Dubăsari.
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a fost reiterată necesitatea retragerii complete a forțelor militare ale Federației Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu angajamentele internaționale, precum transformarea operațiunii actuale de menținere a păcii într-o misiune multinațională civilă cu mandat internațional.
Tot în cadrul acestei reuniuni, şi Federica Mogherini, şefa diplomaţiei europene, a exprimat o poziţie pe seama conflictului transnistrean.
Uniunea Europeană este îngrijorată de conflictele nerezolvate din regiunea transnistreană, Nagorno-Karabah şi Georgia și este gata să participe în continuare la procesul de soluționare a acestora, spune şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini.
Mogherini a vorbit la Belgrad despre această salbă de conflicte îngheţate fabricate în laboratorul geopolitic al Federaţiei Ruse.
”Uniunea Europeană este îngrijorată de progresele foarte lente în rezolvarea conflictului din Transnistria, de creșterea tensiunilor în Nagorno-Karabah (regiune cu populație majoritar armeană aflată pe teritoriu azer – n.r.) și de situația din Georgia (regiunile separatiste pro-ruse Osetia de Sud și Abhazia – n.r). Nimeni nu are de câștigat din tergiversarea soluționării acestor conflicte”, a afirmat şefa diplomaţiei europene.
Federica Mogherini a făcut apel la toate părțile implicate în rezolvarea acestor conflicte să facă toate eforturile necesare pentru a se ajunge la soluții politice pentru rezolvarea lor, pe baza respectării principiilor OSCE.
De asemenea, Mogherini a subliniat faptul că Uniunea Europeană își asumă obligația de a participa activ la procesul de reglementare a acestor conflicte.
Subiectul Nagorno-Karabah a fost abordat recent, într-un interviu, şi de diplomatul de la Chişinău Alexandru Codreanu.
Codreanu a afirmat că Republica Moldova recunoaşte Nagorno-Karabah ca teritoriu azer.
„Republica Moldova recunoaşte independenţa şi integritatea teritorială a Azerbaidjanului. Suntem conştienţi în mod clar că Nagorno-Karabah este teritoriu azer”, a precizat diplomatul.
Armenia și Azerbaidjanul, două foste republici sovietice din Caucazul de Sud, sunt în conflict de la sfârșitul anilor 1980 din cauza enclavei Nagorno-Karabah.
Parte a Azerbaidjanului în perioada sovietică, Nagorno-Karabah — o regiune separatistă cu o populație majoritar armeană — a reprezentat miza unui război soldat cu 30.000 de morți și sute de mii de refugiați în perioada 1988-1994.
Nagorno-Karabah este unul dintre cele mai cunoscute conflicte îngheţate din „colecţia” revizionistă a Moscovei, alături de regiunea transnistreană, fâşie teritorială a Republicii Moldova ocupată de o administraţie separatistă nerecunoscută internaţional.
