Ion Sturza, candidatul propus pentru funcţia de premier al Republicii Moldova, spune că România poate servi ca model exemplar de verificare fiscală asupra caracterului licit al averilor obţinute de anumiţi cetăţeni bogaţi.
Sturza a vorbit despre acest lucru într-un interviu pentru Europa Liberă.
Întrebat care ar fi modalitate prin care s-ar putea verifica dacă averile obţinute de unii şi alţii au surse legale sau ilitice, Ion Sturza a oferit următorul răspuns: „Foarte simplu. Să-i trimitem să locuiască zece ani în România ca mine, să plătească taxele, să aibă reşedinţă fiscală în România. Eu nu cred că astăzi cineva pune la îndoială capacitatea organelor de justiţie şi fiscale din România, de a şti totul despre cetăţenii români plătitori de taxe.”
În privinţa marilor tunuri financiare, cum ar fi cel din sistemul bancar, Sturza consideră ca naţionalizarea ar fi o bună soluţie pentru a “face transparenţă şi ordine”, pentru a îi demasca pe cei care “nu vor să-şi descopere identitate”.
“Bine, eu în ceea ce priveşte firmele privatizate ş.a.m.d., mai degrabă, aş trage o linie. Aș trage o linie şi am merge înainte. Pentru că nu vom sta permanent cu fantomele: acesta e KGB-ist, acesta a furat, acesta a fost în comsomol ş.a.m.d. Lucrurile de purificare, inclusiv morală, trebuiau făcute la începutul anilor ’90. Astăzi sunt doar nişte fantome. Deci, eu aş trage o linie şi aş merge în continuare. Nu aş trage linia pentru ceea ce s-a obţinut prin crimă. În rest, viaţa noastră trebuie să continue”, mai precizează Ion Sturza în interviu.
Un alt subiect abordat vizează tema eterată a statului paternalist. Legat de acest aspect, Sturza face următoarea radiografie: „Pseudo-paternalist. Din două milioane şi jumătate, astăzi o cifră aproape exactă câţi cetăţeni avem real pe malul drept al Nistrului în Republica Moldova, peste 600 de mii de pensionari şi restul, majoritatea, toţi sunt într-un fel sau altul dependenţi de stat: lucrează la stat, în structurile de stat ş.a.m.d. Eu aduc exemplul acesta: noi astăzi redistribuim 8 la sută din produsul intern brut pentru învăţământ, este de două ori mai mult decât media europeană, dar noi nu avem un învăţământ mai bun decât în media europeană. Dar produsul nostru intern brut, aceasta e problema, e foarte mic, pentru că economia nu funcţionează, ea e pasibilă de şocuri. Nu plouă – şoc. Se întâmplă ceva în Rusia – şoc. Au făcut un mic embargou… Noi nu avem o economie sustenabilă. Şi eu aş considera că toate resursele adiţionale, decât cele de existenţă a statului, trebuie îndreptate pentru economie. Şi nu numai aşa economie, subvenţii din acestea de vânturare de bani, dar pentru proiecte mari de infrastructură, pe care eu le văd: aceleaşi interconectări energetice şi securitate energetică, aceeaşi autostradă de la Târgul Mureş până la Chişinău, care este absolut reală, sau să facem un ecartament larg la calea ferată, pentru că piaţa noastră demult nu mai este acolo, e în altă parte. Deci, economia trebuie repornită, dar, ca să vină investiţiile, noi avem nevoie de un singur lucru: în statul Republica Moldova să funcţioneze legea şi omul, şi investiţia să fie protejate de lege. Restul, condiţii, impozite ş.a.m.d. sunt secundare, credeţi-mă.”
