În ultimul număr al publicaţiei The Atlantic, Republica Moldova este menţionată într-o analiză privind tactica războiului informaţional în contexul crizei de securitate de pe flancul estic european şi sub ameninţarea Statului Islamic.
Autorul analizei, Peter Pomerantsev, specialist al Institutului Legatum, apreciază că anul 2015 a fost un an „fertil” pentru conflictele de „zonă gri”. Ce înţelege Pomerantsev prin acest tip de conflicte? „Sunt acele conflicte care nu compun un război deschis, ci mai degrabă o competiţie regulată, care este acordată la ritmul globalizării, faţă de care democraţiile liberale sunt prea slab echipate pentru a-i putea ţine piept şi care ar putea fi, de fapt, felul în care puterea va fi exercitată şi conflictul direcţionat în viitorul apropiat”, notează expertul Institutului Legatum.
Acestea fiind datele problemei, cum ar putea fi întărite democraţiile, se întreabă Peter Pomerantsev. Expertul apelează la o soluţie propusă de specialistul în apărare Ben Nimmo, fost ofiţer de presă al NATO. Într-un studiu publicat în toamna anului trecut, Nimmo spune că lumea euro-atlantică are nevoie urgentă de o nouă doctrină de apărare informaţională, doctrină prin care „guvernele şi organismele transnaţionale să sprijine schimburile între jurnalişti, oameni de ştiinţă, think-tank-uri şi cadre universitare în domenii care sunt ţinte sigure pentru atacurile propagandei”, notează Pomerantsev.
„În acest fel, când Rusia îşi va lansa viitoare campanie de dezinformare în, să zicem, Moldova, sau în cercul polar arctic, să existe experţi independenţi cu reţele puse la punct şi cu o bună cunoaştere a regiunii, capabili să explice ce se petrece cu adevărat acolo”, mai scrie în materialul său Peter Pomerantsev.